Barometrul ECHO 2026: cum trăiesc românii după 60 de ani și ce cred despre căminele de bătrâni

Peste jumătate dintre cei 4,7 milioane de români trecuți de 60 de ani au nevoie de ajutor în viața de zi cu zi, mai mult de o treime se simt des singuri, iar peste 600.000 spun că nu au pe nimeni pe care să se bazeze. Sunt concluziile primului barometru național dedicat îmbătrânirii active, lansat pe 9 noiembrie 2026 la Palatul Parlamentului de Centrele ECHO, rețeaua din care fac parte centrele pentru seniori AsertivO din Otopeni și Maria Theresia din Sibiu.

Barometrul ECHO în opt cifre

• 53% dintre seniori au nevoie frecvent de ajutor la activitățile zilnice sau depind de altcineva.
• 37% se simt des singuri, iar 29% locuiesc singuri.
• 13% nu au pe cine se baza la nevoie, adică peste 600.000 de oameni.
• 76% dintre cei care participă rar sau deloc la viața socială spun că îi opresc costurile.
• 48% spun că banii îi împiedică să meargă la controale preventive.
• 61% nu știu ce oferă un centru rezidențial pentru seniori.
• 67% au o părere proastă despre căminele de bătrâni, însă doar 9% dintre ei din experiență proprie.
• 71% consideră că într-o cameră de cămin ar trebui să fie cel mult două paturi.

Ce este Barometrul ECHO al îmbătrânirii

Studiul „România după 60: Barometrul ECHO al îmbătrânirii” este o cercetare sociologică națională realizată de CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională) la comanda Centrelor ECHO, împreună cu Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Au răspuns 1.500 de persoane de 60 de ani și peste, intervievate față în față, la domiciliu, în iulie 2026.

Rezultatele au fost prezentate la conferința „România după 60. Realitatea de astăzi. Nevoile de mâine”, organizată la Palatul Parlamentului sub patronajul Subcomisiei de Populație și Dezvoltare din Senatul României. Organizatorii au publicat integral cele 32 de întrebări și răspunsurile lor, iar datele pot fi preluate liber, cu menționarea sursei.

Unul din doi seniori are nevoie de ajutor în fiecare zi

Doar 43% dintre respondenți spun că se descurcă singuri cu activitățile zilnice. 46% au nevoie frecvent de ajutor, iar 7% se declară dependenți de altcineva. În total, 53%.

Ajutorul este necesar cel mai des pentru:

• administrarea tratamentului zilnic: 32%
• igiena personală: 31%
• gătit: 29%
• deplasările în afara locuinței: 24%
• drumurile la medic: 12%

Sprijinul vine aproape exclusiv din familie: 28% se bazează în primul rând pe soț sau soție, 14% pe copii, 11% pe vecini ori prieteni. Un îngrijitor plătit este principalul sprijin pentru 7%, iar personalul medical sau social pentru 5%. 13% spun că nu au pe cine se baza.

Nici acasă nu este întotdeauna sigur: 29% dintre seniori nu se simt în siguranță în propria locuință. Motivele pomenite în discuțiile de grup sunt foarte concrete: teama de căzături, momentele de confuzie, accidentele casnice. O participantă a povestit că cea mai mare frică a ei este ca persoana care o îngrijește să uite mâncarea pe aragaz.

Singurătatea are și un preț

37% dintre seniori se simt des singuri. Jumătate vorbesc rar cu familia apropiată, iar 29% nu au discutat deloc cu cei dragi despre problemele lor în ultima lună.

Patru din zece (38%) nu participă la nicio activitate socială, culturală, religioasă sau recreativă. Explicația nu este lipsa de interes: dintre cei care participă rar sau deloc, 76% spun că îi opresc costurile și doar 11% că nu îi interesează.

Sănătatea: prevenția se oprește la bani

47% își descriu starea de sănătate ca proastă sau foarte proastă. Cu toate acestea, numai 13% merg la un control preventiv cel puțin o dată pe an, 23% ajung la medic doar când apare o problemă, iar 10% aproape niciodată. Principalul obstacol este tot costul, invocat de 48%. Urmează convingerea că prevenția nu este necesară (15%) și lipsa de încredere în sistemul medical (13%).

Întrebați ce i-ar ajuta cel mai mult, seniorii au indicat serviciile de recuperare și kinetoterapie (32%), activitățile fizice adaptate vârstei (31%), sprijinul pentru urmarea tratamentului (29%) și activitățile de socializare (27%).

Ce cred seniorii despre căminele de bătrâni

Aici barometrul scoate la iveală mai degrabă necunoaștere decât respingere:

• 61% se declară deloc informați despre ce oferă un centru rezidențial pentru seniori;
• 65% nu știu de existența vreunui centru în apropierea casei;
• pentru 47%, prima imagine asociată unui cămin de bătrâni este cea a unui loc trist, izolat. Doar 14% se gândesc la îngrijire și siguranță, iar 6% la un loc modern, cu servicii bune;
• 67% au o părere proastă despre căminele de bătrâni.

Detaliul important: dintre cei cu părere proastă, doar 9% vorbesc din propria experiență într-un centru. 43% și-au format opinia după povestea unei rude sau a unui prieten, 27% din ce au văzut pe rețelele sociale și 19% din presă. Reputația sectorului se construiește, în mare parte, din auzite.

Când situația devine concretă, deschiderea crește: 41% ar lua în calcul mutarea dacă sănătatea li s-ar înrăutăți, 37% dacă nu s-ar mai descurca singuri și 29% dacă ar rămâne singuri. 42% resping din start această variantă.

Ce contează la alegerea unui centru: prețul, cel mult două paturi în cameră, baie proprie

Criteriul numărul unu este costul (31%), urmat la distanță de curățenie și condiții (13%), activități sociale și recreative (11%) și siguranță (11%). Așteptările legate de confort sunt precise:

• 71% consideră rezonabil cel mult două paturi într-o cameră, iar 27% ar vrea cameră cu un singur pat;
• cea mai importantă dotare este baia proprie, adaptată pentru seniori (25%), apoi liftul (17%), asistența medicală permanentă (16%) și accesul la duhovnic sau la biserică (13%).

Cele mai mari temeri legate de mutare sunt costurile (29%), singurătatea și calitatea îngrijirii (câte 13%) și distanța față de familie (11%). O formulă intermediară, locuirea asistată, adică un apartament sau o casă pentru seniori lângă un centru medical, cu servicii la nevoie, ar fi luată în calcul de 35% dintre respondenți.

Cine plătește îngrijirea

Doar 19% cred că și-ar permite un centru rezidențial din venituri proprii. 31% ar reuși cu ajutorul familiei, 24% doar parțial, iar 21% deloc. Lipsa banilor este, de altfel, cea mai mare grijă pentru anii care vin (25%), înaintea teamei de a nu avea cine să îi ajute (16%) și a problemelor de sănătate (15%).

La întrebarea „cine ar trebui să contribuie financiar”, 40% răspund statul, 19% persoana vârstnică, 15% copiii sau familia, iar 10% văd o formulă de coplată între stat și familie.

Ce s-a spus la lansare

Iulian Pleșcan, CEO al Centrelor ECHO, a explicat de ce datele au fost făcute publice: sunt „prea importante pentru a rămâne doar un instrument de planificare” al unei companii. În opinia sa, România are nevoie de o infrastructură modernă de îngrijire, construită prin investiții private, parteneriate cu autoritățile și mecanisme de finanțare care să facă serviciile accesibile cât mai multor seniori.

Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a vorbit despre șansa fiecărui om de a „transforma anii în plus în ani de calitate”, prin acces la prevenție, socializare și implicare în viața comunității.

Senatoarea prof. univ. dr. Carmen Orban, președinta Subcomisiei de Populație și Dezvoltare, a anunțat că va susține un proiect legislativ cu criterii clare și transparente de clasificare a centrelor de seniori, astfel încât calitatea serviciilor să fie „o realitate verificabilă, nu doar o promisiune de marketing”. Senatorul Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, a subliniat că îmbătrânirea este „o etapă firească a vieții, nu o boală” și a cerut servicii adaptate gradului de dependență, standarde clare și controale riguroase din partea statului.

Șase direcții de lucru propuse

Pe baza cifrelor, autorii barometrului propun autorităților și furnizorilor de servicii câteva priorități:

1. Îngrijire la domiciliu adaptată gradului de autonomie, cu identificarea din timp a persoanelor rămase fără sprijin.
2. Prevenție mai accesibilă: servicii medicale aproape de casă, programe la prețuri suportabile și transport la consultații.
3. Mai multe ocazii de socializare, prin activități comunitare accesibile, care reduc izolarea.
4. Transparență în sectorul rezidențial: informarea familiilor, criterii clare de calitate și date publice despre serviciile disponibile.
5. Modele de locuire asistată, care păstrează autonomia, dar oferă acces rapid la îngrijire.
6. Accesibilitate financiară: evaluarea costului serviciilor în raport cu veniturile reale ale seniorilor.

Ce înseamnă aceste cifre pentru familia ta

Dincolo de dezbaterea publică, barometrul spune câteva lucruri utile oricărei familii cu părinți sau bunici în vârstă:

• Vorbiți din timp. Aproape trei din zece seniori nu au discutat deloc cu familia despre problemele lor în ultima lună. O conversație deschisă despre ce își dorește părintele, purtată înaintea unei urgențe, ușurează decizia de mai târziu.
• Urmăriți semnele de zi cu zi. Tratament luat neregulat, dificultăți la igienă sau la gătit, teama de a rămâne singur în casă: sunt exact situațiile în care seniorii spun că au nevoie de ajutor.
• Vizitați, nu vă luați după auzite. Doar 9% dintre părerile proaste vin din experiență directă. Mergeți la două sau trei centre cu o listă de verificare pentru vizită și întrebați de numărul de paturi în cameră, baia proprie, lift și personalul prezent permanent. Sunt criteriile pe care seniorii înșiși le pun pe primul loc. Ghidul de alegere a unui cămin vă ajută cu restul întrebărilor.
• Faceți calculul complet. Costul este principala teamă. Un calculator de costuri și o discuție despre cine contribuie din familie arată repede ce este realist.
• Cereți ajutor. Puteți compara căminele de bătrâni din România după județ, preț și recenzii sau puteți suna la linia de ajutor pentru familii.

Despre Centrele ECHO: AsertivO Otopeni și Maria Theresia Sibiu

Centrele ECHO (Echo Elderly Care) este o rețea națională de centre pentru seniori lansată la finalul anului 2025, susținută de Morphosis Capital Fund II, Romania Recovery Equity Fund și InvestEU. Rețeaua are în prezent două centre active, cu aproximativ 250 de locuri, și alte patru în dezvoltare. Obiectivul declarat este de zece centre în principalele orașe ale țării.

• AsertivO Otopeni: centru premium pentru seniori deschis în 2015, la circa 15 minute de București, cu 92 de camere single și duble și 146 de locuri. Vezi și profilul AsertivO pe SeniorHelp.
• Maria Theresia Sibiu: centru de seniori inaugurat în 2018 lângă Sibiu, la poalele munților Cindrel, după un model de îngrijire austriac, cu 52 de camere duble cu baie proprie și un parc de 8.000 mp. Vezi și profilul Maria Theresia pe SeniorHelp.

Întrebări frecvente

Ce este Barometrul ECHO al îmbătrânirii?

Este primul sondaj național despre viața, nevoile de îngrijire și așteptările românilor de peste 60 de ani, realizat de CURS în iulie 2026 pentru Centrele ECHO și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, pe un eșantion de 1.500 de persoane.

Câți seniori din România au nevoie de ajutor zilnic?

Potrivit barometrului, 53% dintre persoanele de peste 60 de ani: 46% au nevoie frecvent de ajutor, iar 7% se declară dependente de altcineva.

Ce părere au seniorii despre căminele de bătrâni?

67% au o părere proastă și 26% una bună, dar 61% recunosc că nu știu ce servicii oferă un centru rezidențial. Doar 9% dintre părerile negative provin din experiență proprie.

De unde pot citi studiul complet?

Toate cele 32 de întrebări, cu grafice și tabele, sunt publicate pe pagina barometrului de pe echo-holding.ro. Broșura în format PDF se poate cere de pe aceeași pagină.

---

Metodologie: sondaj național CURS pe 1.500 de persoane de 60 de ani și peste, eșantion probabilist, multistadial, stratificat, interviuri față în față la domiciliu, 6–28 iulie 2026, marjă maximă de eroare ±2,5% la un nivel de încredere de 95%. Sursa: CURS pentru Centrele ECHO și Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă (2026), „România după 60: Barometrul ECHO al îmbătrânirii”.

Material realizat pe baza datelor publicate de Centrele ECHO și a informațiilor prezentate la conferința din 9 noiembrie 2026. AsertivO și Maria Theresia sunt centre listate pe SeniorHelp. Foto: Centrele ECHO.