Laptele crud poate conține bacterii periculoase: cine riscă forme severe de boală

Laptele crud, adică cel care nu a trecut prin procesul de pasteurizare, poate conține bacterii și alți agenți patogeni chiar dacă provine de la animale aparent sănătoase. Consumat fără fierbere, poate provoca infecții digestive, iar în unele cazuri complicații grave. Dr. Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie și doctor în științe medicale, a explicat pentru Digi24.ro cum apare contaminarea, cine este mai expus la forme severe de boală și ce simptome trebuie să atragă atenția.

De ce laptele nepasteurizat reprezintă un risc

Potrivit medicului, contaminarea laptelui crud se poate produce de la animal, din materii fecale, de pe uger sau din mediul în care are loc mulsul, dar și ulterior, în timpul manipulării sau depozitării. Chiar laptele provenit din ferme care respectă reguli stricte de igienă poate conține microorganisme patogene – normele de igienă reduc riscul, dar nu îl elimină complet.

Pasteurizarea presupune încălzirea laptelui la o temperatură stabilită, pentru o perioadă precisă, astfel încât agenții patogeni relevanți să fie distruși. Prin metoda HTST (High Temperature Short Time), de exemplu, laptele este încălzit la aproximativ 72°C timp de 15 secunde. Potrivit FDA (Food and Drug Administration), citată de medic, nu există diferențe nutriționale semnificative între laptele pasteurizat și cel nepasteurizat, așadar nu există dovezi că laptele crud ar avea beneficii care să compenseze riscul microbiologic.

Ce infecții pot apărea în urma consumului de lapte crud

Printre principalii agenți patogeni care pot fi prezenți în laptele crud se numără Campylobacter, Salmonella, Escherichia coli patogenă (inclusiv tulpinile producătoare de toxină Shiga), Listeria monocytogenes și Brucella. Au fost descrise și infecții cu Cryptosporidium, Yersinia enterocolitica, iar în anumite contexte epidemiologice, cu Mycobacterium bovis.

Simptomele pot varia de la forme ușoare – diaree, crampe abdominale, greață, febră, vărsături – până la complicații severe. Infecțiile cu E. coli pot provoca, în anumite cazuri, sindrom hemolitic-uremic și insuficiență renală, iar cele cu Campylobacter pot fi urmate, rareori, de sindrom Guillain-Barré. Listeria monocytogenes prezintă un risc deosebit în sarcină și pentru persoanele cu imunitate scăzută.

Medicul recomandă un consult medical dacă simptomele apărute după consumul de lapte crud sunt intense, se agravează sau persistă. O atenție specială trebuie acordată semnelor de deshidratare, alterării stării generale și manifestărilor neurologice – amețeală, confuzie, tulburări de echilibru sau slăbiciune musculară. Important de reținut: simptomele nu apar întotdeauna imediat, perioada de incubație variind în funcție de microorganism, astfel că un debut tardiv nu exclude o infecție.

Cine riscă forme severe de boală

Deși oricine poate dezvolta o infecție după consumul de lapte crud, riscul de îmbolnăvire severă este mai mare la copiii mici, femeile însărcinate, persoanele de peste 65 de ani și cele cu sistem imunitar compromis.

În sarcină, infecția cu Listeria monocytogenes este o preocupare deosebită, putând duce la naștere prematură, pierderea sarcinii sau infecții severe ale nou-născutului. Pentru aceste categorii de persoane, medicul recomandă evitarea laptelui nepasteurizat și a produselor lactate obținute din acesta, dacă nu există certitudinea că au fost tratate termic corespunzător.

Fierberea laptelui crud – este suficientă?

Fierberea corespunzătoare, înainte de consum, reduce considerabil riscul asociat principalilor agenți patogeni din laptele crud. Organizația Mondială a Sănătății recomandă tratarea termică a laptelui atunci când varianta pasteurizată nu este disponibilă.

Totuși, după fierbere sunt necesare în continuare precauții: unele forme sporulate de bacterii pot supraviețui tratamentului termic, iar laptele se poate recontamina. De aceea, recipientele folosite trebuie să fie curate, iar laptele trebuie răcit și păstrat corespunzător la frigider.

Din perspectiva siguranței alimentare, cea mai simplă opțiune rămâne alegerea laptelui pasteurizat. Dacă este cumpărat lapte crud, acesta nu ar trebui consumat ca atare, ci fiert și păstrat ulterior la frigider, în condiții corespunzătoare, subliniază Dr. Ovidiu Calapod.