Global warming accelerates the spread of infectious diseases; Eastern Europe, a risk zone

Specialiști în epidemiologie și schimbări climatice trag un semnal de alarmă: pe măsură ce clima se încălzește, bolile infecțioase se răspândesc într-un ritm tot mai alert, iar zone considerate până acum ferite devin vulnerabile. Agenții patogeni profită de temperaturile mai mari pentru a coloniza teritorii noi, de la boli transmise prin căpușe și țânțari, până la infecții bacteriene rezistente la antibiotice, potrivit unei analize publicate de Live Science.

Bacterii și vectori care câștigă teren

Apele de coastă mai calde favorizează înmulțirea bacteriilor din genul Vibrio, care cresc riscul de infecții legate de consumul de fructe de mare. Fenomenul este semnalat deja în Marea Baltică, Marea Nordului și Marea Neagră, unde temperaturile de vară depășesc frecvent pragurile necesare dezvoltării acestor microorganisme.

În paralel, căpușele și țânțarii au un sezon activ mai lung, se adaptează la altitudini mai mari și ajung în regiuni unde până de curând nu puteau supraviețui. Boala Lyme, de exemplu, avansează spre nordul Europei și spre zonele montane, acolo unde căpușele găsesc acum condiții prielnice. Totodată, virusuri tropicale precum Dengue, Zika și Chikungunya se extind spre sudul Europei și zonele temperate, pe fondul răspândirii țânțarului Aedes.

Europa de Sud și Centrală este considerată o zonă cu risc ridicat, din cauza valurilor de căldură, a secetei și a apariției unor vectori noi. În România, măsurile de supraveghere pentru boala Lyme au fost intensificate la 10 iunie 2026, ca urmare a „riscului epidemic în creștere”, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

Un fenomen resimțit și dincolo de Europa

Riscul crescut nu se limitează la Europa. America de Nord se confruntă, la rândul ei, cu extinderea bolii Lyme, a virusului West Nile și a altor infecții transmise de țânțari. În Asia de Sud și Africa, combinația dintre temperaturi extreme, densitate mare a populației și infrastructură medicală vulnerabilă creează condiții pentru o răspândire mai rapidă a bolilor infecțioase.

Malaria, considerată tipic o boală a regiunilor calde, reapare în zone din care fusese eliminată anterior, arată rapoarte epidemiologice recente care indică o creștere constantă a cazurilor în regiuni neobișnuite pentru acest tip de infecții.

De ce contează acțiunea rapidă

Specialiștii avertizează că fereastra de prevenție se îngustează. Monitorizarea vectorilor, adaptarea infrastructurii sanitare la temperaturi extreme și strategiile de intervenție rapidă devin esențiale pentru limitarea unui fenomen care, odată declanșat, nu mai poate fi oprit. Efectele depășesc sfera medicală: sistemele de sănătate ajung sub presiune, agricultura și economia resimt consecințele, iar mobilitatea populației este afectată de riscurile epidemiologice tot mai mari.