Ultra-processed foods linked to hidden damage to blood vessels in the brain

Un consum crescut de alimente ultraprocesate ar putea fi legat de apariția unor modificări la nivelul vaselor de sânge din creier, chiar dacă persoana nu resimte niciun simptom. Această concluzie reiese dintr-un studiu amplu, care a analizat date de la aproape 9.000 de adulți, relatează ScienceAlert.

Cercetătorii au folosit informații despre 8.783 de persoane din Canada, cu vârste cuprinse între 35 și 69 de ani, niciuna dintre ele nefiind diagnosticată anterior cu boli cardiovasculare. În cadrul studiului au fost comparate obiceiurile alimentare ale participanților cu rezultatele investigațiilor RMN și cu scorurile obținute la teste cognitive.

Ce au arătat RMN-urile

Dintre persoanele cu cel mai ridicat consum de alimente ultraprocesate, aproximativ una din nouă prezenta la RMN semne de leziuni vasculare cerebrale. În cazul celor cu cel mai scăzut consum de astfel de alimente, proporția a fost de aproximativ una din 12.

Imagistica a evidențiat modificări la nivelul substanței albe a creierului - structura responsabilă de transmiterea semnalelor între diferite zone cerebrale - precum și regiuni afectate de întreruperi ale circulației sanguine, uneori fără ca persoana să fi avut simptome clare de accident vascular cerebral.

„Aceste rezultate sunt importante deoarece reprezintă indicatori recunoscuți ai bolilor cerebrovasculare și au fost asociați în cercetări anterioare cu un risc crescut de accident vascular cerebral, declin cognitiv și demență”, a explicat Russell de Souza, cercetător la Universitatea McMaster.

Legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate și aceste leziuni a rămas vizibilă în analiza principală chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, fumatul, nivelul de activitate fizică, hipertensiunea și diabetul.

Memoria și gândirea nu au fost afectate în mod constant

Deși RMN-urile au arătat aceste modificări, cercetătorii nu au găsit o legătură clară și constantă între consumul de alimente ultraprocesate și rezultatele participanților la testele de memorie și gândire.

O explicație posibilă este că investigațiile imagistice pot surprinde schimbări la nivelul țesutului cerebral înainte ca acestea să se traducă în simptome resimțite de pacient. „Multe dintre procesele biologice care contribuie la accidentul vascular cerebral, declinul cognitiv și demență încep probabil cu ani sau chiar decenii înainte de a deveni evidente clinic”, a precizat de Souza.

Precauții în interpretarea rezultatelor

Autorii studiului atrag atenția că datele trebuie privite cu prudență. Atunci când consumul de alimente ultraprocesate a fost calculat prin alte metode de măsurare, asocierea observată a devenit mai slabă și, în general, nesemnificativă din punct de vedere statistic.

Un alt aspect important este că alimentația participanților și starea sănătății creierului lor au fost evaluate în același moment, ceea ce nu permite stabilirea unei relații de cauzalitate. „Studiul nu demonstrează că alimentele ultraprocesate au provocat modificările cerebrale observate”, a subliniat de Souza.

Cercetătorii consideră că sunt necesare studii pe termen lung, pentru a stabili dacă reducerea consumului acestor alimente ar putea avea un efect real asupra sănătății vasculare a creierului.

Până la obținerea unor astfel de dovezi, rămân valabile măsurile deja cunoscute pentru protejarea sănătății cardiovasculare și cerebrale: activitate fizică regulată, controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al diabetului, precum și evitarea fumatului.