Neighbourhoods with green spaces associated with lower dementia risk, Swedish study shows

Un studiu realizat de Universitatea din Stockholm și Institutul Karolinska din Suedia arată că persoanele care locuiesc în zone cu mai multă vegetație în apropiere ar putea avea un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență, potrivit Euronews.

„Acest lucru evidențiază faptul că mediul înconjurător imediat al locuinței reprezintă un element important în crearea condițiilor care favorizează sănătatea creierului și îmbătrânirea sănătoasă”, a declarat Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării și coautoare principală a studiului.

Cercetarea, publicată în revista „Alzheimer's & Dementia”, a inclus aproape 3.000 de participanți urmăriți timp de 16 ani. Specialiștii au cartografiat cantitatea de vegetație din jurul locuințelor acestora și au monitorizat sănătatea creierului – procesele de gândire și procesarea emoțiilor – precum și evoluția demenței de-a lungul timpului.

Rezultatele arată că oamenii care locuiesc în apropierea spațiilor verzi sunt mai protejați împotriva demenței. Legătura dintre mediul verde din jurul locuinței și un creier mai sănătos și mai rezilient a fost cea mai puternică atunci când spațiul verde se afla pe o rază de 100 de metri de locuință. Pe măsură ce distanța față de vegetație a crescut, această asociere s-a diminuat.

De ce ar putea scădea riscul de demență lângă spații verzi?

Autorii studiului au identificat mai mulți factori direcți care ar putea explica legătura: reducerea stresului, încurajarea unor comportamente sănătoase, somn mai bun, mai multă mișcare fizică, dar și coeziunea socială, respectiv implicarea în comunitate.

„Mediile naturale și spațiile verzi pot contribui la refacerea psihologică, pot reduce stresul și pot spori sentimentul de bunăstare”, a explicat Cecilia Stenfors.

Pe lângă acești factori direcți, cercetătorii menționează și factori indirecți: spațiile verzi pot proteja sănătatea întregului corp prin reducerea expunerii la zgomotul traficului, poluarea aerului și căldura extremă.

Implicații pentru planificarea urbană

În 2025, în Uniunea Europeană trăiau aproximativ 9 milioane de persoane cu demență, cifră estimată să depășească 14 milioane până în 2050. La nivel mondial, demența este în prezent a cincea cauză de deces în rândul bolilor netransmisibile.

În România, potrivit INSP, 12.173 de persoane s-au îmbolnăvit de Alzheimer în 2024 – unul dintre cele mai frecvente tipuri de demență. Potrivit estimărilor Institute for Health Metrics and Evaluation, numărul cazurilor anuale ar urma să crească de la peste 341.000 în 2019 la peste 577.000 în 2050.

Autorii studiului subliniază că această creștere evidențiază nevoia unor strategii noi, precum planificarea urbană durabilă, care să susțină sănătatea creierului. „Sănătatea creierului trebuie luată în considerare atunci când planificăm și dezvoltăm orașele și mediile noastre rezidențiale”, a afirmat Stenfors.

Spații verzi accesibile pentru toți

„Spațiile verzi din jurul locuințelor noastre pot constitui o resursă comună pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice și biodiversitate”, a mai adăugat coordonatoarea studiului. Potrivit autorilor, este important atât să fie protejată vegetația existentă, cât și să fie create medii verzi accesibile și utilizabile de persoane cu nevoi și abilități diferite.

Impactul mediului asupra sănătății creierului a atras tot mai multă atenție în ultimii ani. „Mediul direct, dar și mediul mai larg din perspectiva organizării locuințelor, are un impact asupra somnului și, în general, asupra sănătății creierului”, a declarat neurologul Ulf Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie, pentru Euronews Health.