Chronic patients forced to pay out of pocket for additional MRI and CT scans

Treisprezece asociații de pacienți cu afecțiuni cronice cer Guvernului și Ministerului Sănătății eliminarea limitării decontării la o singură investigație de înaltă performanță (RMN sau CT) pe an, în regimul special de monitorizare cu bilete de trimitere de tip Monitor M3–M8 (M3 – Boli cardiovasculare; M4 – boli cardiovasculare sau afecțiuni conexe/alte boli cronice desemnate; M5 – Boli rare; M6 – Boli neurologice; M7 – Boli cerebrovasculare; M8 – Boală cronică de rinichi).

Potrivit documentului semnat de cele 13 organizații, de la 1 ianuarie 2026 pacienții cu aceste bilete de trimitere se confruntă cu limitarea decontării la o singură investigație de înaltă performanță pe an. Asociațiile cer ca frecvența investigațiilor să fie stabilită în funcție de starea pacientului și recomandarea medicului specialist, nu de o limită administrativă uniformă.

O singură zonă anatomică decontată, deși boala cere mai multe

Problema nu ține doar de numărul investigațiilor pe an, ci și de faptul că unele afecțiuni necesită evaluarea mai multor regiuni anatomice în cadrul aceleiași investigații. Decontarea unui singur segment, în afara plafonului contractat cu Casa de Asigurări de Sănătate, lasă restul examinării pe seama bugetului disponibil al furnizorului, ceea ce duce la programări amânate, cheltuieli suplimentare, drumuri repetate și întârzieri în deciziile de tratament.

Eduard Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România), a explicat pentru „Adevărul” că, potrivit regulilor din 1 ianuarie 2026, se decontează o singură zonă anatomică, nu o singură investigație completă. „În zona noastră de scleroză multiplă, investigația RMN înseamnă trei segmente, în timp ce dânșii au luat în considerare doar un segment”, a spus Pletea.

El a precizat că, în primele șase luni de aplicare, furnizorii de servicii de imagistică au avut dificultăți în a verifica dacă un pacient își făcuse deja unica investigație decontabilă pe an, motiv pentru care unii au renunțat complet să mai lucreze cu bilete Monitor M3–M8: „Nu înțelegeau cum să aplice protocolul... Și atunci, ca să nu riște să nu intre la decontare, au zis: «Mai bine, știți ceva, nu mai facem deloc cu Monitor»”.

Ulterior, unii furnizori au ajustat protocolul, cerând pacientului o declarație pe propria răspundere că nu a mai efectuat investigația respectivă în 2026; dacă informația se dovedea eronată, clinica suporta pierderea. Totuși, pentru pacienții cu nevoie de trei segmente de investigație, doar unul intră în protocolul de decontare, iar celelalte două rămân în sarcina pacientului. „Pacientul a ajuns să plătească celelalte două investigații pentru că nu își permitea să mai aștepte trei luni, șase luni, până când intra pe un protocol de decontare. Plus că expira trimiterea”, a adăugat Pletea.

Situații similare au apărut și la pacienții din celelalte programe de monitorizare.

Afecțiuni afectate și cereri ale asociațiilor

Asociațiile subliniază că problema depășește categoriile actuale de monitorizare. Afecțiuni precum spondilita anchilozantă, poliartrita reumatoidă, artrita psoriazică, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia și vasculitele necesită frecvent investigații imagistice pentru diagnosticare, evaluarea activității bolii sau identificarea complicațiilor. Aceeași nevoie de investigații adaptate individual apare la bolile rare, afecțiunile cardiovasculare, scleroza multiplă și alte patologii cronice.

Una dintre principalele solicitări este ca accesul la investigații de înaltă performanță să fie extins pentru toate afecțiunile cronice cu indicație medicală, fără excluderi bazate exclusiv pe încadrarea administrativă a diagnosticului.

Accesul depinde de veniturile pacientului

Asociațiile atrag atenția că, atunci când o investigație nu poate fi efectuată la timp prin sistemul de asigurări, plata din fonduri proprii devine singura opțiune pentru unii pacienți, în timp ce alții amână investigația din lipsă de bani. Astfel, accesul la monitorizare ajunge să depindă nu doar de gravitatea bolii, ci și de veniturile pacientului și ale familiei.

Pe termen lung, o monitorizare insuficientă poate întârzia identificarea progresiei bolii sau a complicațiilor, cu risc de îngrijiri mai complexe și afectarea capacității de muncă și independență a pacientului.

Pentru scleroza multiplă, o monitorizare corectă impune minimum un RMN anual al celor trei zone, iar pentru anumite tratamente se recomandă RMN la șase luni, ceea ce crește povara financiară.

Date dintr-un chestionar APAN pe 242 de persoane cu scleroză multiplă

Potrivit unui chestionar APAN la care au răspuns 242 de persoane cu scleroză multiplă, aproape 30% dintre respondenți au așteptat mai mult de cinci ani până la diagnostic, iar jumătate au trecut prin schimbări majore în activitatea profesională sau educațională după diagnostic. Totuși, 31% au fost diagnosticați în mai puțin de șase luni.

Eduard Pletea a precizat: „media ne duce într-o medie destul de mare, de trei ani – trei ani și jumătate față de primele simptome... Ce m-a îngrijorat mai mult a fost că 40% dintre respondenți au venituri sub 4.000 de lei, iar 17% au venituri sub 2.000 de lei.” El a întrebat retoric ce poate face o persoană cu venit sub 4.000 de lei, când trebuie să plătească lumina, întreținerea și, pe deasupra, eventual 2.000 de lei pentru RMN, 1.000–1.500 de lei pentru kinetoterapie sau costuri de psihoterapie.

Același studiu arată că 27% dintre respondenți au cheltuit între 1.000 și 3.000 de lei pe an pentru investigații medicale nedecontate, 25% au depășit 3.000 de lei pe an pentru investigații, iar 23% au depășit 3.000 de lei pe an pentru consultații.

Proiecte legislative în curs

În aprilie 2026, Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care răspundea cererilor de eliminare a limitărilor de monitorizare. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat atunci: „Viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar”. Ordonanța nu a fost însă adoptată.

La 12 octombrie 2026, Senatul a adoptat, fără voturi împotrivă, propunerea legislativă L550/2026, care urmărește îmbunătățirea accesului la investigații de înaltă performanță pentru anumite categorii de pacienți cronici.

Asociațiile salută votul din Senat, dar cer extinderea măsurilor și la persoanele cu boli inflamatorii, autoimune, reumatologice, musculoscheletale și sistemice, precum și la alte afecțiuni pentru care medicul recomandă astfel de investigații. Eduard Pletea a spus: „Sperăm să nu se mai împotmolească și să nu fie respins”.

Poziția COPAC

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), susține că toate categoriile de pacienți ar trebui să aibă acces egal la investigații imagistice, fără liste de așteptare. El recunoaște că excepțiile actuale au fost făcute din cauza bugetului insuficient și a nevoii urgente a anumitor categorii de pacienți, dar consideră că, normal, nu ar trebui să existe diferență între categoriile de pacienți.