Bacterie „devoratoare de carne” în Marea Neagră: risc de infecție pentru cei care fac plajă în România

Bacteriile din genul Vibrio, care produc toxine și enzime capabile să distrugă țesuturile umane, se răspândesc tot mai mult, inclusiv în Marea Neagră, fenomen pus pe seama schimbărilor climatice.

Un caz recent a atras atenția asupra pericolelor acestor bacterii: în Statele Unite, un tânăr de 17 ani, Joziah Thompson, a fost internat în spital după ce s-a infectat cu Vibrio vulnificus, cunoscută drept bacteria „devoratoare de carne”, în timp ce înota alături de frații săi în apele de coastă ale Floridei.

Vibrioza este o infecție specifică sezonului cald, care poate deveni severă și poate pune viața în pericol, mai ales la persoanele cu sistem imunitar slăbit. În Europa, aceste bacterii se dezvoltă în zone populare pentru îmbăiere precum Marea Baltică, Marea Nordului și Marea Neagră, aceasta din urmă afectând România, Bulgaria, Turcia și Ucraina.

Legătura cu schimbările climatice

Bacteriile Vibrio prosperă în apele calde, mai ales acolo unde salinitatea este scăzută. În Marea Baltică s-a observat deja o creștere a temperaturii apei și o scădere a salinității, din cauza încălzirii globale, fenomen însoțit de creșterea numărului de infecții în țările nordice riverane.

Deși infecțiile rămân relativ rare, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat anul trecut că, din cauza schimbărilor climatice, condițiile favorabile dezvoltării bacteriilor Vibrio devin „tot mai frecvente în anumite părți ale Europei”, în special în verile cu valuri de căldură prelungite.

Cum se transmite bacteria

Principalele tipuri de Vibrio care produc infecții la om sunt Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și Vibrio alginolyticus, dar există cel puțin o duzină de variante. Unele infecții pot duce la moartea țesuturilor din jurul unei răni deschise – fasciită necrozantă – iar formele mai rare de Vibrio vulnificus pot provoca boli grave, care necesită îngrijire intensivă sau chiar amputarea unui membru.

Cele mai multe cazuri apar prin consumul de crustacee crude sau insuficient gătite – stridii, midii, scoici. Infecția se poate transmite și prin înghițirea apei de mare contaminate în timpul înotului sau prin pătrunderea bacteriei în organism printr-o tăietură a pielii, fie în apă, fie pe uscat, dacă lichidul provenit de la crustacee ajunge pe o rană deschisă. Vibrioza nu se transmite de la o persoană la alta.

Riscul este mai mare pentru persoanele cu afecțiuni hepatice (cauzate de hepatită, boli de ficat, consum excesiv de alcool sau droguri), precum și pentru cei cu cancer, diabet, HIV, cei aflați sub tratamente care suprimă sistemul imunitar sau care iau medicamente pentru reducerea acidității gastrice.

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), aproximativ 1 din 5 persoane infectate cu Vibrio vulnificus mor în termen de două zile de la contractarea bolii. CDC estimează circa 80.000 de îmbolnăviri și 100 de decese anual în Statele Unite, cauzate de infecțiile cu Vibrio.

Simptomele vibriozei seamănă cu cele ale gripei sau unei tulburări de stomac: diaree, crampe, greață, vărsături, febră și frisoane. O infecție a sângelui poate provoca tensiune arterială extrem de scăzută și apariția de vezicule în jurul leziunilor cutanate, iar infecțiile la nivelul rănilor pot aduce roșeață, durere, umflare și scurgeri de lichid.

Zonele de risc din Europa

În Marea Baltică, bacteriile afectează zonele de coastă din Danemarca, nord-estul Germaniei, Finlanda, Estonia, Letonia, Suedia, Lituania, Polonia și Rusia. În Marea Nordului sunt prezente în jurul coastelor olandeze și belgiene, iar în sud-estul Europei sunt concentrate în Marea Neagră, afectând România, Bulgaria, Turcia și Ucraina.

Anual, în Europa se înregistrează câteva sute de cazuri de vibrioză, cu un vârf notabil în 2018, când au fost raportate 445 de cazuri.

Măsuri de precauție

• Evitarea consumului de crustacee crude sau insuficient gătite.
• Evitarea înotului în ape salmastre sau sărate în cazul rănilor deschise.
• Dacă apare o tăietură în timpul înotului, ieșirea din apă și curățarea și pansarea corespunzătoare a rănii.
• Persoanele cu afecțiuni preexistente, sistem imunitar compromis sau care au suferit recent o intervenție chirurgicală ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a înota în zone de coastă.

Zonele de coastă salmastre, unde apa sărată se amestecă cu cea dulce, precum și golfurile sau estuarele închise, oferă condiții propice pentru dezvoltarea aproape neperturbată a acestor bacterii.