Severe Asthma and COPD: Respiratory Diseases Diagnosed Too Late in Romania
Approximately 1 million Romanians have asthma, while 8.3% of the population suffers from COPD. Late diagnosis and inadequate treatment increase the risk of serious complications, including death.

Astmul sever și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sunt afecțiuni respiratorii cronice cu impact major asupra calității vieții pacienților și asupra sistemului de sănătate. Când boala este descoperită târziu sau nu este tratată corespunzător, pacienții se confruntă cu simptome persistente, crize repetate, spitalizări și complicații care, în multe cazuri, ar putea fi prevenite printr-un management corect și o intervenție la timp.
Astmul sever: un diagnostic greu de obținut
Astmul este una dintre bolile respiratorii cu cea mai rapidă răspândire la nivel mondial. În România, aproximativ 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar între 4% și 10% dintre acestea dezvoltă o formă severă a bolii. Deși afectează oameni de toate vârstele, astmul rămâne frecvent subdiagnosticat și tratat sub nivelul necesar, ceea ce generează o povară importantă pentru pacienți și familiile lor.
Persoanele cu astm sever se confruntă cu simptome greu de gestionat: senzație de sufocare, respirație șuierătoare, presiune în piept și tuse, manifestări care afectează activitățile zilnice și somnul.
În România, drumul pacientului cu astm sever este adesea anevoios: diagnosticarea întârziată, accesul greoi la tratamentele moderne și folosirea excesivă a corticosteroizilor orali sunt obstacole frecvente. Fără un plan de tratament personalizat, utilizarea îndelungată a corticosteroizilor orali poate provoca efecte adverse severe, cu costuri suplimentare atât pentru sănătatea pacienților, cât și pentru sistemul medical.
Lipsa controlului bolii duce la scăderea calității vieții, creșterea absenteismului și a anxietății, dar și la presiune suplimentară pe spitale, din cauza internărilor și vizitelor repetate. Urmarea întocmai a recomandărilor medicului și administrarea tratamentului conform prescripției rămân cea mai eficientă metodă de prevenire a crizelor severe. Dacă tratamentul nu mai are efectul scontat, se recomandă o discuție cu medicul curant pentru reevaluarea schemei terapeutice.
Un management personalizat al astmului sever permite adaptarea tratamentului la nevoile fiecărui pacient. Ghidurile internaționale stabilesc criterii clare pentru diagnosticarea precoce, identificarea bolii și monitorizarea corectă a tratamentului.
BPOC: exacerbări cu riscuri majore și costuri ridicate
BPOC este o boală gravă, asociată cu complicații pulmonare și cardiovasculare semnificative. Pacienții trec frecvent prin episoade acute de agravare, care le afectează puternic viața de zi cu zi. La nivel mondial, boala afectează circa 392 de milioane de oameni și este a treia cauză de deces, provocând aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, 8,3% din populație are diagnostic de BPOC, iar 74% dintre pacienții români cu această afecțiune sunt pensionari, adesea cu venituri reduse.
Exacerbările — episoadele acute de agravare a bolii — reprezintă una dintre cele mai mari probleme pentru pacienții cu BPOC și pot necesita spitalizare. Consecințele nu se limitează la plămâni: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată crește riscul de deces cu 17%, iar două exacerbări moderate în decurs de un an ridică acest risc cu 80%.
Diagnosticarea precoce și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru ținerea bolii sub control și limitarea evoluției ei. Ghidurile internaționale recomandă terapii cu eficiență dovedită în reducerea exacerbărilor și a mortalității la pacienții eligibili. Identificarea grupelor de risc, folosirea mai frecventă a spirometriei și implicarea medicilor de familie în depistarea timpurie, cu trimitere către medicul pneumolog, pot scurta timpul până la stabilirea diagnosticului.
Pentru pacienții cu forme moderate și severe de BPOC, accesul la tratamente eficiente este esențial pentru reducerea exacerbărilor și a spitalizărilor. O mai bună disponibilitate a terapiilor recomandate de ghiduri ar putea aduce beneficii atât pacienților, prin control mai bun al bolii, cât și sistemului de sănătate, prin scăderea nevoii de îngrijiri legate de agravarea afecțiunii.
Surse: GOLD Report – Global Strategy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease; Global Initiative for Asthma (GINA).
Content paraphrased and adapted by SeniorHelp from verified public sources.
Original source: Adevărul →Previous article
Tezaur, new edition from 5 October: interest rates of up to 7.50%, tax-exempt
Next article
FIDELIS returns in October: interest rates up to 7.75%, special conditions for blood donors
Similar news

What a liver operation involves: preparation and recovery
15 October 2026

Chronic insomnia linked to higher risk of stroke, dementia and hospitalisation, shows study of 1.3 million people
14 October 2026

He Survived Colon Cancer Three Times. He Hid the First Sign for Years
13 October 2026

DXA Osteodensitometry: how bone density and fracture risk are assessed
13 October 2026

Chronic inflammation can damage the heart before symptoms appear, shows a study of 488,000 people
13 October 2026

Hepatitis A in Constanța: 23 outbreaks, 130 cases, under DSP monitoring
12 October 2026