Ozone pollution affects half of Europe's population: Dr. Beatrice Mahler explains the link with asthma

Potrivit unui raport Copernicus, 45% din populația Europei a fost expusă anul acesta, până în prezent, la niveluri extrem de ridicate de ozon troposferic. Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din București, a explicat într-un interviu pentru Adevărul efectele acestui tip de poluare asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare.

Legătura dintre poluare și internările pe secțiile de pneumologie și cardiologie

Medicul subliniază că, și în cazul Bucureștiului, un studiu publicat în revista Atmosphere a demonstrat o legătură clară între creșterea nivelului de poluanți din aer și numărul crescut de internări pe secțiile de pneumologie și cardiologie. Dr. Mahler a precizat că infecțiile respiratorii și decompensările cardiovasculare, frecvente din toamnă până în primăvară, deși au cauze bine definite, sunt agravate de poluare, care crește gravitatea simptomelor, numărul cazurilor ce necesită internare și consumul de medicamente.

Expunerea la ozon poate provoca tuse, senzație de arsură la nivelul ochilor, dificultăți de respirație și poate agrava crizele de astm – simptome pe care multă lume le-a pus, probabil, pe seama oboselii, căldurii sau unei răceli.

„Expunerea la ozon declanșează inflamație la nivelul căilor aeriene și, la anumite persoane, hiperreactivitate bronșică. Secundar, pot apărea sensibilizare alergică, modificări ale structurii epiteliului respirator și afectarea apărării organismului față de virusuri și bacterii. Creșterea reactivității căilor respiratorii provoacă treptat obstrucție și scăderi ale funcției pulmonare”, a declarat dr. Mahler.

Potrivit medicului, sunt activate și răspunsuri ale sistemului nervos, direct afectat de nivelul crescut de ozon, ceea ce contribuie la scăderea capacității inspiratorii și la apariția durerii la inspirație. Deoarece pacienții nu pot distinge ușor simptomele cauzate de ozon de cele ale unei infecții, medicul recomandă verificarea nivelului de ozon din comunitate pentru ultimele 5-7 zile atunci când apar simptome respiratorii. Orice simptom care persistă mai mult de 7 zile necesită o evaluare la medicul de familie și, ulterior, una pneumologică.

Creșterea alarmantă a cazurilor de astm

România înregistrează o incidență tot mai mare a astmului, mai ales în rândul copiilor. Prevalența bolii la nivelul întregii populații este estimată între 4% și 9%, ceea ce înseamnă că peste un milion de persoane trăiesc cu acest diagnostic. Incidența anuală este de aproximativ 1,5 cazuri noi la 1.000 de persoane, iar datele arată o creștere constantă, prevalența majorându-se cu circa 50% la fiecare zece ani. La copii, astmul este cea mai frecventă afecțiune cronică, cu o prevalență de peste 10%.

Dr. Mahler consideră că poluarea aerului, inclusiv ozonul, contribuie semnificativ la acest fenomen, creând o legătură directă între schimbările climatice și creșterea numărului de cazuri de astm.

„Poluarea aerului și ozonul troposferic au o contribuție majoră și dovedită la creșterea incidenței astmului, acționând atât ca factori declanșatori ai crizelor, cât și ca agenți cauzali în apariția bolii, în special la copii. Copiii sunt mai vulnerabili pentru că plămânul lor este în plină dezvoltare, iar căile respiratorii au un diametru mai mic. Având o frecvență respiratorie mai mare și petrecând mai mult timp afară, în mișcare, ei inhalează o doză mai mare de poluanți raportată la greutatea corporală”, a precizat medicul.

Potrivit dr. Mahler, expunerea cumulativă și prelungită la ozon crește semnificativ riscul de astm, independent de prezența particulelor fine, deoarece ozonul este un oxidant puternic care distruge epiteliul bronșic, provoacă inflamație cronică și duce la remodelarea structurală a căilor respiratorii. În orașele din România, ozonul acționează în combinație cu gazele de eșapament și pulberile în suspensie, ceea ce accentuează hiperreactivitatea bronșică și favorizează sensibilizarea alergică timpurie.

Mecanismele prin care schimbările climatice influențează astmul

Medicul a explicat că studiile arată o legătură cauzală directă între schimbările climatice și creșterea cazurilor de astm, printr-o serie de mecanisme interconectate:

• Creșterea temperaturii accelerează formarea ozonului la nivelul solului, prin intensificarea reacțiilor fotochimice dintre oxizii de azot și compușii organici volatili.
• Temperaturile medii mai ridicate și nivelurile crescute de dioxid de carbon stimulează producția de polen și extind sezoanele de înflorire, prelungind expunerea la alergeni.
• Fenomenul numit „astmul de furtună” arată cum furtunile severe de vară pot rupe grăuncioarele de polen în microparticule inhalabile, capabile să pătrundă adânc în plămâni și să declanșeze bronhospasme severe.
• Precipitațiile extreme și inundațiile sporesc riscul dezvoltării mucegaiurilor în locuințe, amplificând factorii de risc pentru declanșarea și agravarea astmului.

Recomandări pentru pacienții cu boli cronice

Pentru pacienții cu BPOC sau insuficiență cardiacă, expunerea la niveluri ridicate de ozon poate genera complicații. Dr. Mahler recomandă:

• Planificarea ieșirilor astfel încât să se limiteze expunerea la ozon în zilele însorite și călduroase, mai ales la amiază și după-amiaza.
• Reducerea efortului fizic în aer liber în aceste intervale, deoarece efortul crește volumul de aer inhalat pe minut, favorizând pătrunderea ozonului în căile respiratorii profunde și agravând durerea la inspirație, hiperreactivitatea și scăderea capacității inspiratorii.
• Controlul strict al aerului din interior, prin eliminarea surselor de poluare casnică – fum de lemn, sobă, gaze de ardere, fum de țigară – care potențează afectarea pulmonară indusă de ozon.
• Menținerea ferestrelor închise în orele cu nivel ridicat de ozon și folosirea aerului condiționat sau a purificatoarelor cu filtru HEPA, verificând în prealabil dacă aparatele nu generează ozon ca produs secundar.
• Verificarea zilnică a nivelului local de ozon înainte de a planifica activități în aer liber.
• Păstrarea la îndemână a medicației de salvare recomandate de medicul pneumolog sau cardiolog, atunci când este necesară ieșirea din casă.

Medicul atrage atenția că simptome precum durerile toracice la inspirație, accentuarea lipsei de aer, tusea persistentă sau semnele de decompensare cardiacă – umflarea picioarelor sau oboseala extremă – impun o evaluare medicală imediată.