CDC avertizează: căldura extremă poate face periculoase medicamente comune

Centers for Disease Control and Prevention (CDC), principala agenție federală de sănătate publică din SUA, a emis recomandări pentru medici și pacienți privind riscurile pe care căldura excesivă le poate genera atunci când interacționează cu anumite medicamente. Instituția atrage atenția că persoanele cu tratamente cronice ar trebui să discute din timp cu medicul lor, înainte de perioadele caniculare, despre hidratare, simptomele de urmărit și eventuala nevoie de monitorizare mai atentă.

Ce medicamente sunt vizate

Printre tratamentele prescrise care pot crește riscul de efecte secundare pe caniculă se numără diureticele, agenții anticolinergici (care blochează acetilcolina, implicată în transpirație, salivație, digestie, contracția vezicii urinare și ritmul cardiac) și unele medicamente psihotrope.

CDC avertizează că unele combinații sunt deosebit de riscante: „Anumite combinații de medicamente, cum ar fi un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau un blocant al receptorilor de angiotensină II (BRA) cu un diuretic, pot crește semnificativ riscul de vătămare corporală cauzată de expunerea la căldură”.

Inhibitorii ECA (de exemplu Enalapril, Ramipril) și BRA (de exemplu Losartan, Valsartan) sunt folosiți pentru hipertensiune și insuficiență cardiacă. Un risc similar îl prezintă și inhibitorii receptorilor de angiotensină-neprilizină (ARNI), medicamente mai noi utilizate în special pentru insuficiența cardiacă.

Pentru copii și adolescenți, CDC menționează ca fiind riscante antihistaminicele neselective (de exemplu difenhidramina), stimulentele precum metilfenidatul folosit în ADHD, antidepresivele triciclice, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și diureticele.

Cum afectează căldura efectul medicamentelor

Potrivit CDC, aceste substanțe pot favoriza deshidratarea, pot modifica reglarea tensiunii arteriale, pot reduce capacitatea organismului de a elimina căldura sau pot afecta mecanismele de termoreglare. Riscul crește atunci când mai multe clase de medicamente sunt combinate. Printre efectele posibile enumerate de agenție:

• Senzație redusă de sete - la diuretice, inhibitori ECA, BRA și ARNI;
• Interferență cu termoreglarea centrală - la antipsihotice, anticolinergice, stimulente;
• Transpirație și răcire afectate - crescute cu ISRS și IRSN, scăzute cu antidepresive triciclice, antipsihotice tipice/atipice și anticolinergice;
• Depleție volemică, hipotensiune sau reducerea debitului cardiac, care pot duce la amețeli, leșin și căderi; combinate cu deshidratarea, pot favoriza leziuni renale acute la administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (Ibuprofen, Naproxen, Diclofenac), diuretice, beta-blocante (Metoprolol, Bisoprolol), antidepresive triciclice sau laxative;
• Vasele de sânge de la suprafața pielii nu se dilată suficient, iar corpul nu elimină eficient căldura - la aspirină, beta-blocante și clopidogrel;
• Toxicitate medicamentoasă din cauza clearance-ului redus la persoanele deshidratate, în special pentru medicamente cu indice terapeutic îngust precum carbamazepina și litiul;
• Dezechilibru electrolitic - generat, de exemplu, de diuretice, antiacide, laxative, litiu și trimetoprim-sulfametoxazol;
• Somnolență, amețeală sau dificultăți de concentrare care pot masca senzația de sete - la opiacee, benzodiazepine, antipsihotice tipice/atipice, antidepresive, anticonvulsivante.

CDC mai precizează: „Expunerea la căldură poate deteriora dispozitivele de administrare a medicamentelor sau poate degrada medicamentele. Inhalatoarele, de exemplu, pot exploda în medii fierbinți, cum ar fi portbagajele mașinilor în zilele caniculare. EpiPen-urile pot funcționa defectuos sau pot elibera mai puțină epinefrină atunci când sunt expuse la căldură. Insulina, care trebuie păstrată la frigider, poate deveni mai puțin eficientă dacă este lăsată la căldură pentru perioade lungi de timp”.

Sensibilitate la soare

Unele medicamente cresc sensibilitatea pielii la soare: antifungicele flucitozină, griseofulvină și voriconazol, precum și antibioticele metronidazol, tetracicline și fluorochinolone. Acestea pot provoca o erupție cutanată asemănătoare arsurilor solare. Pentru cei care le folosesc, se recomandă evitarea expunerii la soare, îmbrăcăminte și pălării de protecție, plus o cremă de protecție solară cu spectru larg (filtru UVA și UVB), cu SPF de minimum 30.

Ce este recomandat de făcut

Persoanele care iau medicamente din clasele menționate ar trebui să acorde atenție sporită expunerii la căldură și să o evite cât mai mult posibil. Este important să discute cu medicul curant, care poate decide dacă este necesară o monitorizare mai atentă sau, în anumite situații, ajustarea tratamentului. Tratamentul nu trebuie modificat sau întrerupt niciodată din proprie inițiativă, fără indicația medicului.

Orice modificare a dozei sau schemei de administrare trebuie individualizată, în funcție de clasa de medicamente și de raportul risc-beneficiu, decis de medic. Pacienții ar trebui să întrebe medicul ce semne și simptome ar putea indica o interacțiune între căldură și tratament, când să solicite asistență medicală și ce trebuie făcut în caz de urgență.

În privința depozitării, insulina trebuie ținută conform prospectului: rezervele neîncepute, de regulă la frigider (2-8°C), iar stiloul sau flaconul în uz, la temperatura camerei, pe perioada indicată de producător. Expunerea prelungită la căldură îi reduce eficacitatea. Medicamentele nu trebuie lăsate niciodată în mașină sau în locuri care se pot încălzi excesiv, iar condițiile de păstrare din prospect trebuie respectate întotdeauna - majoritatea se țin la temperatura camerei, ferite de căldură, lumină directă și umiditate, dar unele, precum insulina sau anumite produse biologice, necesită frigider. Dispozitivele sub presiune, cum sunt inhalatoarele, pot fi afectate de temperaturi foarte ridicate și, în cazuri rare, pot exploda.