Skip to content
SeniorHelp
Health19 July 2026· 4 min read· Updated

Alergiile de vară: cum le recunoști și cum le deosebești de o răceală

Medicul alergolog Petruțescu Brîndușa explică cele mai frecvente alergii din sezonul cald, simptomele lor și cum se diferențiază de o răceală obișnuită.

Alergiile de vară: cum le recunoști și cum le deosebești de o răcealăFoto ilustrativă

Vara aduce pentru mulți vacanțe și timp petrecut afară, dar pentru persoanele alergice poate însemna strănut persistent, ochi iritați și dificultăți de respirație – simptome ușor de confundat cu o răceală. Dr. Petruțescu Brîndușa, medic alergolog, a explicat pentru Digi24.ro care sunt cele mai frecvente alergii de vară, ce le declanșează și cum pot fi recunoscute.

Aceste afecțiuni sunt adesea tratate superficial sau confundate cu o răceală simplă, ceea ce poate întârzia diagnosticul corect și tratamentul potrivit.

Ce sunt alergiile

Alergiile apar atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe în mod normal inofensive, numite alergeni. Organismul le percepe greșit drept un pericol și declanșează un răspuns imun a cărui intensitate variază de la o persoană la alta.

Cele mai frecvente alergii din sezonul cald

Potrivit medicului, în sezonul estival reacțiile alergice cresc semnificativ din cauza concentrațiilor ridicate de polen, a temperaturilor crescute și a umidității. Cele mai frecvente forme sunt:

  • Alergia la polenul de graminee – provocată de ierburi și cereale precum iarba de gazon, păiușul, golomățul și timoftica. Aceste plante eliberează cantități mari de polen mai ales între mai și iulie, particulele fiind purtate de vânt pe distanțe mari.
  • Alergia la polenul buruienilor – frecventă spre finalul verii și începutul toamnei, cauzată mai ales de ambrozie, o plantă invazivă ce produce cantități mari de polen și poate declanșa reacții chiar la concentrații reduse.
  • Alergia la mucegaiuri – favorizată de temperaturi ridicate și umiditate, atât în exterior cât și în locuințe. Sporii eliberați în aer pot provoca reacții la persoanele sensibile; mucegaiul se dezvoltă frecvent pe vegetație în descompunere, în grădini, dar și în băi sau pivnițe slab ventilate.
  • Alergia la înțepăturile de insecte – riscul crește vara, la înțepături de albine, viespi, bondari sau furnici. De obicei apar reacții locale, dar în cazuri severe se poate ajunge la anafilaxie, o urgență medicală.
  • Sindromul de alergie orală – persoanele alergice la polen pot avea reacții după consumul unor fructe sau legume crude, din cauza asemănării dintre proteinele din polen și cele din anumite alimente.

Cum se manifestă alergiile de vară

Manifestările depind de tipul de alergen și de sensibilitatea fiecărei persoane. Cele mai frecvente simptome sunt strănutul repetat, secrețiile nazale apoase, congestia nazală și mâncărimea nasului. Pot apărea și simptome oculare – înroșirea ochilor, lăcrimare excesivă, senzație de mâncărime. La unele persoane apar tuse iritativă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație, mai ales dacă au astm. În anumite cazuri pot apărea erupții cutanate, urticarie sau reacții locale după înțepături de insecte.

La adulți predomină rinita și conjunctivita alergică, cu simptome care apar în anumite perioade ale anului și se accentuează după expunerea la polen – în timpul plimbărilor, grădinăritului sau sportului în aer liber. Persoanele cu astm alergic pot avea episoade de tuse, senzație de constricție toracică și dificultăți respiratorii.

La copii, semnele sunt uneori mai greu de observat: pe lângă strănut și secreții nazale, pot apărea frecarea repetată a nasului, respirația pe gură, sforăitul, tulburările de somn, iritabilitatea, dificultățile de concentrare și oboseala. Netratate, aceste manifestări pot afecta somnul și rezultatele școlare.

Cum deosebești o alergie sezonieră de o răceală

Alergiile debutează brusc, imediat după contactul cu alergenul. Strănutul apare în salve, secrețiile nazale sunt clare și apoase, iar mâncărimea la nivelul nasului, ochilor sau cerului gurii este un semn caracteristic. Febra lipsește, iar simptomele pot dura săptămâni sau chiar luni, revenind în aceeași perioadă a anului.

Răceala, în schimb, are un debut treptat, durează în general între șapte și zece zile, iar secrețiile nazale devin adesea dense și colorate. Mâncărimea este rară, dar poate apărea febră.

Măsuri pentru reducerea expunerii la alergeni

Pentru alergia la polen:

  • monitorizarea zilnică a concentrațiilor de polen;
  • limitarea activităților în aer liber în perioadele cu polen ridicat;
  • menținerea geamurilor închise în zilele cu concentrații crescute;
  • utilizarea aerului condiționat cu filtre curate;
  • duș și schimbarea hainelor imediat după întoarcerea acasă;
  • evitarea uscării hainelor afară.

Pentru alergia la mucegaiuri:

  • aerisirea regulată a locuinței;
  • reducerea umidității excesive din interior;
  • îndepărtarea zonelor afectate de mucegai;
  • utilizarea dezumidificatoarelor, atunci când este nevoie.

Pentru alergia la înțepături de insecte:

  • evitarea parfumurilor puternice în spații deschise;
  • purtarea unor haine care acoperă cât mai mult din piele;
  • evitarea consumului de alimente și băuturi dulci afară, în apropierea insectelor;
  • utilizarea plaselor de protecție.

Când este necesar un consult alergologic

Un consult de specialitate este recomandat atunci când simptomele persistă mai multe săptămâni, reapar în fiecare an sau nu răspund la tratamentele obișnuite. Este necesar și în cazul dificultăților de respirație, al unei suspiciuni de reacție alergică la înțepături de insecte sau atunci când simptomele afectează somnul, activitatea profesională ori performanțele școlare. Medicul alergolog poate identifica alergenii responsabili prin teste cutanate sau analize de sânge și poate stabili un plan de tratament personalizat.

Tratamentul se alege în funcție de tipul alergiei și severitatea simptomelor. Printre opțiuni se numără antihistaminicele orale, spray-urile nazale cu corticosteroizi, antihistaminicele nazale, picăturile oftalmice antialergice, tratamentele pentru controlul astmului alergic și autoinjectorul cu adrenalină pentru persoanele cu risc de anafilaxie.

În anumite cazuri de alergii respiratorii, medicul poate recomanda imunoterapia alergen-specifică, numită și vaccinare antialergică – singura metodă care poate modifica evoluția bolii, reducând sensibilitatea organismului la alergenul responsabil, potrivit Dr. Petruțescu Brîndușa.

Content paraphrased and adapted by SeniorHelp from verified public sources.

Original source: Digi24