Finanțele văd semne de stabilizare economică, deși PIB-ul a scăzut cu 0,4%

Guvernul consideră că economia României dă semne de stabilizare, deși Institutul Național de Statistică a anunțat vineri că Produsul Intern Brut a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului și a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că investițiile din fonduri europene s-au accelerat, exporturile nete au avut o contribuție mai bună, iar deficitul extern și inflația au început să scadă.

În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul s-a menținut la același nivel, în termeni reali, față de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul II din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Pe primele șase luni ale anului, economia s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.

Ministerul Finanțelor interpretează aceste date ca o încetinire a contracției economice și semnalează evoluții pozitive în mai multe sectoare, inclusiv în construcții, susținute de proiectele de infrastructură.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României”, a declarat Alexandru Nazare.

Investițiile din fonduri europene, în creștere cu 56%

Unul dintre argumentele invocate de Finanțe pentru o posibilă stabilizare este evoluția investițiilor. În prima jumătate a anului, investițiile finanțate din fonduri europene au urcat de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, o creștere de 56%.

Aceste investiții se reflectă și în evoluția construcțiilor și a proiectelor de infrastructură. Ministerul estimează că lucrările din infrastructura de transport și energie pot avea efecte suplimentare față de contribuția imediată la PIB, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității interne de producție.

Totodată, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV din 2025, pe fondul unei evoluții mai temperate a importurilor și al creșterii exporturilor.

Deficitul extern s-a redus

În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent a scăzut cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2025. Deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au avut doar un avans marginal.

Ministerul Finanțelor atrage însă atenția că investițiile aflate în derulare presupun și importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital, ceea ce poate încetini temporar reducerea deficitului extern. Pe termen mediu, extinderea și modernizarea capacităților de producție ar urma să contribuie la creșterea competitivității și a exporturilor, precum și la înlocuirea unei părți din importuri cu producție internă.

Un alt indicator invocat este inflația. Rata anuală a scăzut de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, iar Ministerul Finanțelor se așteaptă ca procesul de dezinflație să se accentueze din august, pe măsură ce se estompează efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut.

La temperarea presiunilor asupra prețurilor contribuie și încetinirea consumului și a dinamicii salariale. Inflația rămâne totuși la un nivel ridicat, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei continuă să reprezinte riscuri.

Ministerul Finanțelor consideră că actuala perioadă de ajustare ar trebui să conducă la o schimbare a modelului de creștere economică, după anii în care consumul a avut o contribuție importantă, concomitent cu acumularea unor deficite fiscal și extern ridicate. Obiectivul este ca investițiile, productivitatea și competitivitatea externă să capete o pondere mai mare în economie.

„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, a subliniat Alexandru Nazare.