PNRR: România cere de la UE 2,84 miliarde euro, printre proiecte și 5 spitale noi

Guvernul României a depus oficial cererea de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2,84 miliarde de euro. Din această sumă, 1,65 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar 433 de milioane de euro sunt împrumuturi. Cererea acoperă 75 de obiective asumate prin plan – 21 de reforme și 54 de investiții.

Depunerea cererii a fost posibilă în urma deciziei finale de revizuire a PNRR, aprobată de Consiliul Uniunii Europene. Este penultima cerere de plată prevăzută în plan, iar odată trimisă, gradul de absorbție al fondurilor nerambursabile pentru România va urca de la 66% la 78% din alocarea totală pe granturi.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că obiectivul urmărit a fost păstrarea neatinsă a sumei totale de 13,57 miliarde de euro alocate României pe partea de granturi.

„Prin depunerea cererii de plată 5, România ajunge la un nivel de absorbție de 10,6 miliarde de euro din totalul de 13,57 miliarde pe granturi. Practic, miza maximă pe care o mai putem discuta în cererea finală este de doar 2,58 miliarde de euro pe partea de granturi. Am reușit să decuplăm cererea 5 de cererea 6, asigurând din timp intrarea acestor fonduri consistente în țară”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Pîslaru, documentația a fost deja încărcată în sistemul european FENIX, iar Comisia Europeană a transmis până acum un feedback pozitiv pentru mai multe componente evaluate.

România ar putea absorbi peste 97% din fondurile PNRR

Oficialii estimează un scenariu realist în care România să ajungă la un grad final de absorbție de 97,22% din PNRR. Acest nivel depinde însă de adoptarea unor reforme importante în Parlament și de deblocarea celei de-a șasea și ultime cereri de plată.

În ceea ce privește investițiile mari finanțate prin granturi, lucrurile stau bine: toate cele cinci spitale incluse pe componenta de grant urmează să fie finalizate. Pe Autostrada A7, primele două tronsoane au deja procese verbale de recepție, iar al treilea segment este așteptat să fie recepționat până la 31 august. În plus, portofoliile de la Educație și Dezvoltare dispun de rezerve de contractare de peste 4,5 miliarde de lei, care asigură o marjă de siguranță pentru decontarea integrală a lucrărilor.

Aprobarea celei de-a șasea și ultime cereri de plată – în valoare netă de 2,58 miliarde de euro pe granturi și 1,76 miliarde de euro pe împrumut – depinde acum de adoptarea în Parlament a mai multor pachete de reforme:

• Legea Salarizării Unice – aflată în lucru la nivel de secretariat tehnic, urmând să fie trimisă partidelor politice pentru o formă finală.
• Legea Hidrogenului – se află în procedură parlamentară și este propusă pentru dezbatere într-o sesiune extraordinară.
• Proiectul de Decarbonizare – ministrul a atras atenția asupra riscului ca un amendament controversat legat de acest proiect să pericliteze aprobarea cererii finale de către Comisia Europeană, motiv pentru care a cerut respingerea lui.

„La preluarea mandatului de către acest guvern, un scenariu în care să atingem 97,22% din PNRR părea neverosimil. Dacă aceste ultime reforme asumate vor fi trecute de Parlament, România va încheia PNRR-ul cu un succes uriaș pe zona de granturi nerambursabile”, a conchis Dragoș Pîslaru.