Sari la conținut
SeniorHelp
Economie2 octombrie 2026· 1 min citire· 2 vizualizări· Actualizat la

ROBOR a urcat la 6,11%, al doilea indice în creștere consecutivă. Ratele la credite se scumpesc

Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns vineri la 6,11%, afectând circa 152.000 de români cu credite ipotecare și peste 115.000 de firme.

ROBOR a urcat la 6,11%, al doilea indice în creștere consecutivă. Ratele la credite se scumpesc

Indicele ROBOR la trei luni, cel care stă la baza calculului ratelor pentru creditele în lei, a ajuns vineri, 2 octombrie 2026, la 6,11%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (cursbnr.ro). Este un nivel pe care indicele l-a mai atins în 9 ianuarie 2026, iar creșterea s-a produs a doua zi la rând, de la 6,06% cu o zi înainte.

Acest indice influențează direct ratele pentru aproximativ 152.000 de români cu credite ipotecare sau imobiliare, precum și pentru peste 110.000 de companii.

O creștere rapidă, în doar câteva zile

Urmărind evoluția din ultimele zile, se observă o tendință ascendentă constantă:

  • 23 septembrie: 5,85%
  • 24 septembrie: 5,93%
  • 25 septembrie: 5,97%
  • 28 septembrie: 5,97%
  • 29 septembrie: 5,98%
  • 30 septembrie: 5,98%
  • 1 octombrie: 6,06%
  • 2 octombrie: 6,11%

Practic, indicele a urcat cu peste 0,25 puncte procentuale în numai câteva zile.

Cine resimte impactul

Conform datelor centralizate de Banca Națională a României la 30 iunie 2026 și solicitate de ZF, creșterea ROBOR afectează direct peste 152.000 de români cu credite legate de acest indice - fie că este vorba despre credite ipotecare standard, credite Prima Casă/Noua Casă sau credite de consum în lei - precum și peste 115.000 de companii.

Pe segmentul firmelor, peste jumătate dintre cele cu finanțări bancare, respectiv 116.238 de companii, au credite legate de ROBOR.

Context: decizia Standard & Poor's privind ratingul României

Creșterea indicelui coincide cu ziua în care agenția de rating Standard & Poor's urmează să anunțe dacă România își păstrează ratingul din categoria recomandată investițiilor sau dacă va fi retrogradată în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

O eventuală retrogradare ar putea majora costurile de finanțare ale statului și ar pune presiune suplimentară pe dobânzile din economie, într-un context marcat deja de instabilitate politică, după respingerea în Parlament a guvernului propus de Siegfried Mureșan.

Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.

Sursa originală: Realitatea →