Sari la conținut
SeniorHelp
Sănătate17 noiembrie 2026· 4 min citire· 1 vizualizări· Actualizat la

Alzheimer ar putea da primele semne în afara creierului, la nivelul mușchilor

Cercetători din SUA au descoperit că mutații genetice asociate Alzheimerului pot afecta direct comunicarea dintre nervi și mușchi, explicând posibil problemele de mers apărute înainte de simptomele de memorie.

Alzheimer ar putea da primele semne în afara creierului, la nivelul mușchilor

Un studiu recent sugerează că primele semne ale bolii Alzheimer ar putea apărea în afara creierului, cu mult timp înainte ca problemele de memorie să devină vizibile. Cercetătorii de la Universitatea Central Florida, din Statele Unite, au descoperit că anumite mutații genetice asociate acestei boli pot afecta direct comunicarea dintre nervi și mușchi. Descoperirea ar putea explica de ce unii pacienți dezvoltă dificultăți de mers, echilibru și coordonare înainte de apariția tulburărilor cognitive, potrivit ScienceDaily.

Boala Alzheimer este cunoscută mai ales prin pierderea progresivă a memoriei, confuzie și declin cognitiv. Totuși, medicii au remarcat de-a lungul timpului că unii pacienți prezintă modificări ale mersului, probleme de echilibru sau dificultăți de coordonare cu ani înainte ca problemele de memorie să fie evidente. Până acum, aceste semne erau considerate mai ales consecințe ale schimbărilor produse la nivelul creierului.

Noul studiu arată însă că unele probleme de mișcare ar putea avea o cauză diferită – afectarea directă a nervilor care controlează mușchii. Cercetarea a fost publicată în revista științifică Alzheimer's & Dementia și a fost realizată de o echipă coordonată de profesorul James Hickman și cercetătoarea Xiufang „Nadine” Guo, de la Universitatea Central Florida, în colaborare cu specialiștii companiei de tehnologie medicală Hesperos.

Cum ar putea afecta Alzheimer mușchii înaintea apariției problemelor de memorie

Pentru a studia mecanismele implicate, cercetătorii s-au concentrat pe boala Alzheimer familială, o formă ereditară rară care apare de obicei mai devreme decât forma obișnuită a bolii, între 40 și 65 de ani.

Echipa a folosit o tehnologie avansată numită „human-on-a-chip”, care permite recrearea unor funcții biologice umane în sisteme miniaturale de laborator. Astfel, cercetătorii au construit un model al joncțiunii neuromusculare – zona în care neuronii motori transmit semnale către fibrele musculare pentru a produce mișcarea.

Modelul a inclus celule musculare sănătoase și neuroni motori obținuți din celule stem, care purtau mutații genetice asociate bolii Alzheimer familiale. Un aspect important al experimentului a fost absența completă a creierului și a măduvei spinării din sistemul testat.

În aceste condiții, cercetătorii au descoperit că mutațiile genetice asociate bolii Alzheimer pot perturba comunicarea dintre nervi și mușchi, chiar și fără implicarea sistemului nervos central.

„Este pentru prima dată când s-a demonstrat că deficiențele sistemului nervos periferic pot apărea direct din cauza acestor mutații”, a explicat profesorul James Hickman, potrivit ScienceDaily.

Problemele de mers și echilibru ar putea deveni indicii importante

Sistemul nervos periferic cuprinde nervii aflați în afara creierului și a măduvei spinării, care transmit informații între sistemul nervos central și restul corpului, contribuind la controlul mișcărilor și al altor funcții esențiale.

În mod normal, neuronii motori transmit impulsuri care determină contracția mușchilor, permițând activități obișnuite precum mersul, menținerea posturii sau ridicarea obiectelor. Când comunicarea dintre nervi și mușchi este afectată, musculatura răspunde mai puțin eficient la semnale, ceea ce poate duce la slăbiciune musculară, dificultăți de coordonare și oboseală în timpul efortului fizic.

În cadrul experimentelor, cercetătorii au măsurat cât de eficient produceau impulsurile nervoase contracții musculare și cât timp puteau funcționa mușchii înainte de instalarea oboselii. Rezultatele au arătat că mutațiile asociate bolii Alzheimer pot afecta direct aceste mecanisme.

„Deficiențele motorii ar putea reprezenta un indiciu mai timpuriu al bolii Alzheimer”, a declarat cercetătoarea Xiufang Guo. Potrivit acesteia, identificarea unor astfel de modificări și intervenția într-un stadiu incipient ar putea contribui, pe viitor, la întârzierea apariției simptomelor care afectează sistemul nervos central.

Descoperirea ar putea schimba modul în care este depistată boala Alzheimer

Rezultatele deschid o nouă direcție de cercetare în diagnosticarea și tratarea Alzheimerului. În prezent, investigațiile și tratamentele se concentrează în principal pe modificările de la nivelul creierului, însă noul studiu sugerează că unele efecte ale bolii ar putea apărea independent în sistemul nervos periferic.

Acest lucru ridică posibilitatea ca, în viitor, evaluarea mersului, a coordonării și a activității neuromusculare să ajute la identificarea unor modificări asociate bolii înainte de instalarea tulburărilor cognitive evidente.

Descoperirea ar putea avea implicații și pentru dezvoltarea tratamentelor: medicamentele care acționează exclusiv asupra creierului ar putea să nu corecteze problemele produse la nivelul nervilor periferici și al mușchilor, explică autorii cercetării. Astfel, protejarea funcției musculare și a capacității de mișcare ar putea deveni un obiectiv suplimentar în strategiile terapeutice.

Cercetătorii avertizează că sunt necesare studii suplimentare

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că experimentele au fost efectuate pe modele celulare de laborator, nu pe pacienți. Studiul nu demonstrează că problemele de mers sau de echilibru apar obligatoriu înaintea pierderilor de memorie și nici că aceste simptome indică automat boala Alzheimer.

De asemenea, cercetarea a vizat mutații asociate formei familiale a bolii, mult mai rară decât forma obișnuită de Alzheimer. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili dacă mecanismele descoperite se manifestă și la persoanele cu forme mai frecvente ale bolii și dacă modificările neuromusculare pot fi folosite pentru diagnosticarea timpurie.

Cu toate acestea, descoperirea sugerează că Alzheimer ar putea produce efecte mai extinse asupra organismului decât se credea anterior, iar înțelegerea acestor mecanisme ar putea contribui la dezvoltarea unor noi metode de diagnostic și tratament.

Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.

Sursa originală: Digi24 →