Sari la conținut
SeniorHelp
Sănătate16 noiembrie 2026· 4 min citire· Actualizat la

OMS avertizează: rezistența la antibiotice ar putea cauza 39 de milioane de decese până în 2050

OMS trage un semnal de alarmă: rezistența la antimicrobiene ar putea duce la 39 de milioane de morți până în 2050, iar măsurile globale sunt încă insuficiente.

OMS avertizează: rezistența la antibiotice ar putea cauza 39 de milioane de decese până în 2050

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat un avertisment serios: dacă nu se iau măsuri urgente, rezistența la antibiotice ar putea provoca aproximativ 39 de milioane de decese până în 2050. Specialiștii spun că infecțiile care nu mai răspund la tratamentele obișnuite pun în pericol chiar fundamentele medicinei moderne, iar proceduri considerate astăzi de rutină – de la operații la nașteri – ar putea deveni mult mai riscante pe măsură ce medicamentele antiinfecțioase își pierd eficacitatea.

Progrese insuficiente la nivel global

Luni, 16 noiembrie, OMS a anunțat că eforturile internaționale de combatere a rezistenței la antimicrobiene rămân insuficiente. Deși numeroase state au adoptat planuri pentru prevenirea infecțiilor și folosirea corectă a antibioticelor, ritmul în care se înregistrează progrese este prea lent pentru a atinge țintele stabilite pentru anul 2030.

Rezistența la antimicrobiene se produce atunci când bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți nu mai reacționează la medicamentele folosite pentru a-i combate. În cazul bacteriilor, acestea dezvoltă mecanisme de apărare care le permit să supraviețuiască tratamentului cu antibiotice, ceea ce transformă infecțiile în probleme greu de vindecat sau, uneori, imposibil de tratat.

Jean-Pierre Nyemazi, director interimar al departamentului OMS pentru rezistența la antimicrobiene, a declarat: „Rezistența la antibiotice sau, într-un sens mai larg, rezistența la antimicrobiene (RAM), este un fenomen răspândit care amenință viitorul medicinei moderne.”

Oficialul OMS a subliniat o diferență importantă față de pandemia de COVID-19: în timp ce aceasta a determinat o mobilizare rapidă a autorităților sanitare din întreaga lume, infecțiile rezistente la medicamente provoacă victime de ani de zile, fără ca amploarea reală a fenomenului să fie pe deplin înțeleasă de public.

Potrivit datelor citate de Al Jazeera, numai în anul 2021 rezistența bacteriilor la antimicrobiene a fost cauza directă a peste un milion de decese la nivel mondial și a fost asociată cu aproximativ 4,7 milioane de decese în total.

Riscuri pentru operații, nașteri și tratamente oncologice

Specialiștii atrag atenția că pierderea eficienței antibioticelor nu afectează doar pacienții cu infecții propriu-zise. Aceste medicamente joacă un rol esențial în prevenirea și tratarea complicațiilor care pot apărea în urma intervențiilor chirurgicale, a nașterilor sau a transplanturilor de organe.

La pacienții oncologici, de pildă, anumite tratamente slăbesc sistemul imunitar și cresc riscul de infecții. Dacă bacteriile implicate nu mai răspund la antibioticele existente, complicațiile pot deveni amenințătoare de viață, chiar dacă boala de bază este ținută sub control.

Din acest motiv, cercetătorii caută în continuare soluții noi pentru combaterea bacteriilor rezistente, printre direcțiile explorate numărându-se și tratamentele experimentale cu bacteriofagi – virusuri capabile să atace anumite tipuri de bacterii.

O infecție din șase, rezistentă la antibiotice

Cele mai recente date de supraveghere la nivel mondial arată că, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate prin analize de laborator și raportate OMS a prezentat rezistență la antibioticele folosite pentru tratarea ei.

O evaluare realizată în 2026, care a acoperit 183 de țări, arată că tot mai multe state au adoptat strategii împotriva acestui fenomen. Totuși, doar 42 de țări au un plan național de acțiune care este finanțat, aplicat efectiv și monitorizat.

Pravasha Prakash, expert OMS, a avertizat că, deși există progrese, ritmul acestora trebuie accelerat pentru a se atinge obiectivele globale stabilite pentru 2030, printre care reducerea cu 10% a numărului de decese asociate rezistenței bacteriilor la antimicrobiene.

Accesul la testele de laborator rămâne o altă problemă majoră: doar 36% dintre țări dispun de un laborator național de referință capabil să testeze rezistența tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de OMS. Fără aceste analize, medicii întâmpină dificultăți în a stabili ce microorganism a cauzat infecția și ce tratament ar putea fi eficient.

Două instrumente noi pentru diagnosticare, lansate de OMS

Pentru a sprijini sistemele de sănătate, OMS a anunțat lansarea a două instrumente menite să îmbunătățească diagnosticarea infecțiilor rezistente.

Primul stabilește ce teste ar trebui să fie disponibile la fiecare nivel al sistemului medical, de la centrele de asistență primară până la spitalele de specialitate. Al doilea reunește 73 de proceduri de laborator, care acoperă tot procesul, de la recoltarea probelor până la identificarea microorganismelor și testarea sensibilității lor la antibiotice.

Aceste măsuri ar putea ajuta medicii să identifice mai rapid cauza infecțiilor și să aleagă tratamentul potrivit, reducând folosirea inutilă sau greșită a antibioticelor.

Cum poate fi încetinită răspândirea bacteriilor rezistente

OMS avertizează că dezvoltarea de noi medicamente nu ține pasul cu viteza în care microorganismele devin rezistente la tratamentele actuale. De aceea, prevenirea infecțiilor și păstrarea eficienței antibioticelor existente sunt esențiale.

Utilizarea antibioticelor doar atunci când sunt cu adevărat necesare, conform recomandării medicului, este una dintre principalele măsuri prin care poate fi încetinită dezvoltarea rezistenței. Antibioticele nu au efect asupra infecțiilor virale, cum sunt răceala obișnuită sau gripa, iar folosirea lor fără justificare medicală agravează problema.

La nivel global, specialiștii recomandă în plus extinderea programelor de vaccinare, îmbunătățirea accesului la apă potabilă și servicii de salubritate, respectarea regulilor de igienă și prevenirea infecțiilor în unitățile medicale.

Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.

Sursa originală: Realitatea →