S&P decide astăzi ratingul României: ce înseamnă o eventuală retrogradare la „junk”

România așteaptă vineri, 2 octombrie 2026, decizia agenției S&P Global Ratings, o evaluare cu impact direct asupra costurilor de împrumut ale statului. În prezent, țara are calificativul BBB-, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare ar trece România în categoria speculativă, numită „junk”.

Momentul evaluării coincide cu dificultățile legate de formarea unui nou guvern și cu presiunile asupra bugetului de stat. Reducerea deficitului și credibilitatea măsurilor de consolidare fiscală sunt factori importanți în decizia agenției.

Situația ratingului înaintea verdictului S&P

Pe 15 mai 2026, S&P a confirmat calificativele BBB-/A-3 pentru România, menținând perspectiva negativă și anunțând data de 2 octombrie pentru următoarea analiză. BBB- este cel mai jos nivel din zona „investment grade” (recomandată investițiilor), iar perspectiva negativă arată un risc de retrogradare, nu o decizie deja luată.

Agenția are mai multe variante: poate păstra ratingul și perspectiva, poate schimba doar perspectiva sau poate modifica efectiv calificativul. Așadar, evaluarea de astăzi nu înseamnă automat trecerea la „junk”.

Ce au stabilit Fitch și Moody's

Celelalte două agenții mari de rating au menținut România tot la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Fitch a reconfirmat pe 31 iulie 2026 ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody's a păstrat pe 7 august calificativul Baa3, tot cu perspectivă negativă — Baa3 fiind echivalentul BBB- în scala Moody's.

Astfel, toate cele trei agenții plasează România la un singur pas de categoria speculativă. Dacă S&P ar retrograda țara, decizia ar afecta doar evaluarea acestei agenții, fără să schimbe automat ratingurile Fitch și Moody's. România ar păstra statutul de investiție recomandată din partea celorlalte două agenții, atâta timp cât acestea nu își modifică propriile evaluări.

Ce ar presupune o retrogradare la „junk”

Principalul risc este creșterea costurilor de finanțare: dacă obligațiunile românești ar fi percepute ca mai riscante, investitorii ar putea cere dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul, ceea ce ar majora cheltuielile cu dobânzile și costurile de refinanțare a datoriei publice.

O scădere a încrederii investitorilor ar putea afecta și fluxurile de capital. În raportul din mai, S&P a atras atenția asupra vulnerabilității României, determinată de necesarul mare de finanțare externă și de ponderea importantă a investitorilor nerezidenți în deținerile de titluri de stat.

Totuși, impactul unei eventuale retrogradări din partea S&P ar depinde și de deciziile celorlalte agenții — nu ar însemna automat pierderea simultană a statutului „investment grade” la toate cele trei clasificări.

Legătura cu blocajul politic

Evaluarea survine într-un context în care dificultățile de formare a unui nou guvern îngreunează adoptarea măsurilor necesare reducerii deficitului. O analiză Reuters din 1 octombrie arată că prelungirea impasului politic și creșterea datoriei publice amplifică presiunile asupra ratingului României.

S&P a semnalat deja că riscurile legate de consolidarea finanțelor publice și de reducerea dezechilibrelor externe rămân ridicate. Decizia de astăzi va arăta dacă aceste vulnerabilități determină o schimbare a calificativului sau dacă ratingul actual este menținut.