Ora de iarnă și organismul: ce arată studiile despre somn, energie și sănătate

Trecerea la ora de iarnă, când ceasurile se dau înapoi cu o oră, este considerată de obicei schimbarea mai ușoară dintre cele două ajustări anuale. Teoretic, oamenii câștigă 60 de minute de somn. În realitate, organismul nu se adaptează instantaneu, pentru că ritmul circadian (ceasul biologic) este reglat în primul rând de alternanța lumină-întuneric, nu de ora afișată pe ceas.

O analiză sistematică publicată în 2025, care a evaluat 27 de studii, a constatat efecte mai evidente asupra duratei și calității somnului după trecerea la ora de vară (primăvara), în special la persoanele cu cronotip de seară, comparativ cu revenirea la ora standard (toamna).

De ce ne afectează schimbarea unei singure ore

Creierul folosește informațiile despre lumină pentru a regla ciclul somn-veghe. Când ceasurile se schimbă, programul social se mută brusc, în timp ce ritmul biologic are nevoie de timp pentru a se sincroniza.

Ora de iarnă versus ora de vară

Primăvara, o oră dispare practic din noapte, iar toamna ora este repetată – ziua schimbării are 25 de ore. Analiza din 2025 a identificat efecte negative mai clare asupra somnului după trecerea la ora de vară, în timp ce rezultatele pentru revenirea la ora standard sunt mai puțin consistente. Totuși, unele persoane pot avea nevoie de câteva zile pentru a se obișnui cu noul program și toamna.

Ce se întâmplă cu somnul

După revenirea la ora standard pot apărea:

• somnolență în anumite momente ale zilei;
• trezire mai devreme;
• dificultăți temporare de adormire;
• senzație de oboseală;
• modificări ale orei la care apare foamea;
• dificultăți de concentrare în primele zile.

Un studiu privind tranzițiile de primăvară și toamnă a observat modificări ale somnului și ale performanței neurocognitive după schimbarea orei, inclusiv probleme de somn în perioada de adaptare. Nu toate persoanele reacționează însă la fel.

Cine resimte mai puternic schimbarea

Persoanele cu program de somn neregulat, cele care lucrează în ture, dorm puține ore sau au un program variabil pot avea dificultăți mai mari în perioada de adaptare. Cronotipul contează: analiza din 2025 a găsit efecte mai evidente asupra somnului la persoanele active seara, mai ales după trecerea la ora de vară. Copiii și adolescenții pot fi și ei mai sensibili, deoarece somnul are rol important în dezvoltare, învățare și reglare emoțională.

Rolul luminii naturale

După ora de iarnă, diminețile devin mai luminoase, iar serile mai întunecate. Din punct de vedere biologic, ora standard este mai apropiată de ciclul natural al luminii solare decât menținerea permanentă a orei de vară. Academia Americană de Medicină a Somnului susține ora standard permanentă, argumentând că se aliniază mai bine cu biologia circadiană și favorizează o expunere mai potrivită la lumina de dimineață – aceasta fiind o poziție de specialitate, nu un consens general.

Riscuri cardiovasculare

O meta-analiză din 2024, care a inclus 12 studii din zece țări, a estimat un risc relativ de infarct miocardic acut cu aproximativ 4% mai mare după trecerea la ora de vară. Pentru revenirea la ora standard din toamnă, estimarea a fost de aproximativ 2%, dar rezultatul nu a fost statistic concludent. Datele susțin deci mai clar o asociere pentru schimbarea de primăvară decât pentru cea de toamnă. Acestea sunt date statistice la nivel de populație și nu înseamnă că schimbarea orei va provoca un infarct unei anumite persoane.

Ce arată analizele ample

O analiză epidemiologică ce a reunit 157 de studii din 36 de țări nu a găsit dovezi că schimbarea orei este exclusiv dăunătoare. Tranziția la ora de vară a fost asociată, în unele studii, cu mai multe infarcte și accidente rutiere mortale, în timp ce revenirea la ora standard din toamnă a fost asociată, în alte cercetări, cu scăderi ale mortalității generale și ale accidentelor de muncă. Rezultatele sunt însă eterogene, iar baza de dovezi nu permite concluzii absolute. Aceeași analiză nu a identificat efecte clare și consistente asupra sănătății mintale.

Cum ne putem adapta mai ușor

Specialiștii recomandă:

• păstrarea unui program regulat de somn, cu ore constante de culcare și trezire;
• expunerea la lumină naturală dimineața, printr-o plimbare sau timp petrecut afară;
• evitarea recuperării excesive de somn în weekend;
• evitarea intrării în schimbarea orei deja obosit;
• păstrarea unui program constant pentru mese și activitate fizică.

O perioadă scurtă de somn mai slab sau oboseală nu este, în sine, motiv de îngrijorare. Dacă problemele persistă, sunt severe sau se repetă frecvent – insomnie persistentă, somnolență accentuată în timpul zilei, dificultăți importante de concentrare – este indicat să fie discutate cu un medic, fără a atribui automat orice problemă de somn schimbării orei.

Concluzia cercetărilor: ora de iarnă poate produce efecte temporare asupra organismului, dar nu există dovezi că revenirea la ora standard reprezintă, în sine, un pericol major pentru sănătatea persoanelor fără alte afecțiuni. Efectele cele mai bine documentate rămân cele asupra somnului și ritmului circadian, iar cercetările arată că trecerea la ora de vară pare să producă perturbări mai clare decât revenirea la ora standard din toamnă.