Rogobete avertizează: spitalele riscă să rămână fără materiale de urgență

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat un avertisment privind starea financiară a spitalelor din România, susținând că secțiile de primiri urgențe riscă să rămână fără stocuri de materiale medicale de bază.

Întrebat dacă problemele financiare din spitale ar putea ajunge să pună în pericol viețile pacienților, Rogobete a răspuns tranșant: „Dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, din păcate da”.

Bugete „la limită” pentru programele de urgență

Potrivit fostului ministru, bugetele destinate acțiunilor prioritare — printre care programele pentru ATI, accidente vasculare cerebrale și infarct — au ajuns la limită. El susține că a semnalat anterior aceste probleme legate de finanțarea programelor medicale esențiale.

Rogobete a oferit un exemplu concret: „La Institutul CC Iliescu din București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie, nu a virat nici măcar un leu, nici măcar un ban, pentru cele mai importante programe de boli cardiovasculare și de chirurgie cardiovasculară. Este noaptea minții”.

Fostul ministru consideră că autoritățile ar trebui să suplimenteze urgent fondurile pentru unitățile de primiri urgențe (UPU) și secțiile de terapie intensivă (ATI): „Nu înțeleg de ce nu suplimentează de urgență, din fondul la dispoziția Guvernului, programele pentru UPU și pentru ATI, pentru că acolo este marea condensare de urgențe”.

Critici la adresa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Rogobete a criticat și gestionarea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), afirmând că instituția ar putea redistribui fonduri între programele medicale, în funcție de necesități: „Dă dovadă de lipsă de viziune în aceste momente de criză, pentru că el poate muta bani între programele pe care le are”.

În opinia sa, unele programe au un consum financiar mai redus, iar fondurile disponibile ar putea fi redirecționate: „Are anumite programe unde consumul financiar este mai redus și ar putea suplimenta de urgență între alte programe”.

Diferența dintre suma cerută și cea primită

Fostul ministru a vorbit și despre bugetul pentru zona de urgență aprobat în perioada mandatului său. Potrivit acestuia, Ministerul Sănătății a solicitat 660 de milioane de lei, dar a primit 490 de milioane de lei.

„Ministerul Sănătății a solicitat pentru zona de urgență 660 de milioane. Există documente în acest sens. Bolojan a tăiat din prima 10% pentru reducerea deficitului, după care, la recalculare, s-a mai tăiat o sumă de bani. Cert este că ministerul a primit 490 de milioane din cele solicitate”, a explicat Rogobete.

Bugetul anual, aprobat abia în martie

Rogobete a precizat că bugetul pentru anul în curs a fost aprobat abia în luna martie, iar până atunci instituțiile au funcționat conform regulii de 1/12 din bugetul anual. Astfel, lunile ianuarie, februarie și o parte din martie s-au derulat într-un regim financiar limitat, iar o parte importantă din fonduri a fost folosită pentru plata arieratelor.

Fostul ministru susține că această situație a crescut presiunea asupra spitalelor și a personalului medical.

„Situație fără precedent”

Rogobete afirmă că angajații din spitale se confruntă cu o presiune fără precedent din cauza problemelor financiare: „Niciodată în spitalele din România nu s-au utilizat materiale din fondul de urgență”.

Potrivit acestuia, finanțarea serviciilor medicale de urgență trebuie rezolvată rapid, pentru ca spitalele să poată asigura materialele necesare tratării pacienților.