The Chief Economist of the BNR warns: current pensions could remain unfunded

Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a transmis un avertisment privind riscurile financiare la care s-ar expune România dacă renunță la măsurile de reducere a deficitului bugetar. Potrivit acestuia, țara ar putea ajunge în situația de a nu mai avea suficienți bani nici pentru plata integrală a pensiilor aflate deja în plată.

Într-un răspuns oferit publicației Ziarul de Iași, Lazea a explicat că orice majorare a cheltuielilor permanente ale statului trebuie susținută de venituri reale, nu doar de decizii politice. El a subliniat că, fără identificarea unor surse clare de finanțare, creșterea cheltuielilor poate submina eforturile de reducere a deficitului bugetar.

„Nicio majorare nu este, tehnic, imposibilă, hârtia suportă orice”, a declarat economistul-șef al BNR.

Potrivit lui Lazea, riscul nu se limitează la o eventuală amânare a majorării pensiilor programate pentru 2027. Dacă statul continuă să cheltuiască mai mult decât încasează, iar cei care finanțează România (investitorii, creditorii) își pierd încrederea în capacitatea țării de a-și controla datoriile, ar putea apărea dificultăți chiar și în achitarea drepturilor deja stabilite pentru pensionari.

„Nu vom avea bani nici pentru plata integrală a pensiilor actuale”, a avertizat Valentin Lazea, referindu-se la scenariul în care măsurile de reducere a deficitului ar fi abandonate.

Riscul retrogradării la rating "junk"

Una dintre cele mai grave consecințe descrise de economist ar fi pierderea încrederii investitorilor și retrogradarea României în categoria statelor cu rating speculativ, cunoscută pe piețele financiare drept „junk”. O astfel de decizie din partea agențiilor de rating ar îngreuna accesul statului la împrumuturi și ar duce la creșterea dobânzilor pe care Guvernul le plătește pentru finanțarea cheltuielilor publice.

Lazea a precizat că România a pornit de la un deficit bugetar de aproximativ 9,2% din PIB și urmărește reducerea lui spre 6%, iar ulterior către pragul de 3%. Abandonarea acestui parcurs ar putea anula progresele deja realizate.

Pentru a ilustra dependența statului de împrumuturi, economistul a dat un exemplu concret: la un deficit de 6% din PIB și cheltuieli publice de aproximativ 42% din PIB, unul din fiecare șapte lei cheltuiți de stat provine din bani împrumutați.

Această dependență afectează întregul buget – de la pensii și salarii, până la investiții și plata dobânzilor. Lazea a atras atenția că pensiile publice sunt susținute în principal din contribuțiile salariaților, motiv pentru care majorările trebuie corelate cu evoluția veniturilor și a economiei. În lipsa acestei corelări, diferențele trebuie acoperite prin transferuri bugetare sau noi împrumuturi, ceea ce poate adânci dezechilibrele existente.

Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor din 2027

Avertismentul vine în contextul discuțiilor despre majorarea pensiilor programată pentru 2027. Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că estimările preliminare indică o posibilă indexare de 7,3%, procent care însă nu este definitiv și poate fi modificat. Potrivit calculelor prezentate de ministru, o astfel de creștere ar presupune un efort bugetar de aproximativ 9,5-9,6 miliarde de lei. Manole susține că pensiile trebuie majorate conform formulei legale, după doi ani în care indexările anuale nu au fost aplicate.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că o decizie privind creșterea pensiilor poate fi luată doar după analizarea resurselor disponibile pentru bugetul anului 2027. Potrivit lui Nazare, orice majorare trebuie să fie prudentă și sustenabilă, astfel încât România să își poată respecta angajamentele privind reducerea deficitului.

În prezent nu există o hotărâre definitivă privind procentul de indexare pentru anul viitor. Avertismentul lui Valentin Lazea se referă la riscurile unui scenariu economic ipotetic, nu la o măsură anunțată de reducere a pensiilor aflate deja în plată.