Irregular sleep schedule: study of 23,000 people links variable bedtimes to anxiety and depression

Persoanele care se culcă și se trezesc la ore diferite de la o zi la alta pot prezenta simptome mai accentuate de anxietate, depresie și singurătate, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) și Universitatea California din San Diego (UCSD). Cercetarea a analizat datele a aproximativ 23.000 de persoane și sugerează că regularitatea somnului ar putea fi la fel de importantă pentru sănătatea mintală precum durata și calitatea acestuia.

Studiul a fost publicat pe 12 noiembrie 2026 în revista științifică Scientific Reports și aduce în discuție un aspect mai puțin analizat în cercetările anterioare: respectarea unui program constant de culcare și trezire. Spre deosebire de majoritatea studiilor, care s-au concentrat pe numărul de ore dormite și pe calitatea odihnei, cercetătorii americani au urmărit cât de mult variază programul de somn de la o zi la alta și ce legătură există între aceste variații și starea psihică. Rezultatele arată că persoanele cu un program de somn mai neregulat tind să raporteze simptome mai severe de depresie și anxietate.

Cum a fost realizat studiul

Oamenii de știință au analizat informațiile colectate de la aproximativ 23.000 de participanți înscriși în proiectul TemPredict, lansat în 2020 pentru a investiga dacă dispozitivele inteligente pot identifica semne ale infecției cu COVID-19 înainte ca persoanele afectate să observe simptomele.

Participanții, cu o vârstă medie de 46 de ani, au purtat inele inteligente capabile să monitorizeze mișcarea și diferiți parametri fiziologici, ceea ce a permis estimarea orelor la care fiecare persoană adormea și se trezea. Aproape jumătate dintre participanți au fost femei. Fiecare persoană a furnizat, în medie, date despre somn pentru 154 de zile, adică aproximativ cinci luni de observație.

Aceste date au fost comparate cu informațiile colectate prin chestionare lunare privind simptomele de depresie, anxietate și singurătate. Asocierea dintre regularitatea somnului și sănătatea mintală a devenit mai evidentă pe termen lung, comparativ cu perioadele scurte de monitorizare.

Diferențe de scor între persoanele cu și fără simptome severe

Pentru a evalua regularitatea somnului, cercetătorii au folosit un indicator numit Sleep Regularity Index (SRI), cu valori între 0 și 100. Un scor mai mare înseamnă un program mai constant de culcare și trezire.

Rezultatele au arătat diferențe în funcție de intensitatea simptomelor depresive, precum și diferențe similare pentru anxietate: persoanele cu niveluri normale de anxietate au avut un scor mediu de 84, în timp ce participanții cu anxietate severă au înregistrat un scor mediu de 79. De asemenea, persoanele care au raportat un sentiment mai puternic de singurătate au avut tendința de a urma programe de somn mai puțin regulate.

Cercetătorii subliniază că aceste rezultate arată o asociere între variațiile programului de somn și intensitatea simptomelor psihologice, fără a demonstra că una dintre probleme o provoacă direct pe cealaltă.

Cât de mari sunt, concret, variațiile programului de somn

Severine Soltani, prima autoare a studiului și fostă cercetătoare în cadrul programului de bioinformatică și biologie sistemică al Universității California din San Diego, a explicat că diferențele dintre scoruri pot apărea chiar și atunci când programul de somn variază cu doar câteva zeci de minute.

Potrivit exemplului oferit, o persoană cu un scor SRI de 84 ar putea să se culce și să se trezească, în medie, cu aproximativ o oră mai devreme sau mai târziu decât în ziua precedentă. Pentru o persoană cu un scor de 75, variația ar putea ajunge la aproximativ o oră și jumătate. Așadar, chiar și diferențele aparent mici devin relevante atunci când se repetă pe perioade lungi.

De ce contează ora la care te culci și te trezești

Ashley Mason, cercetătoare în cadrul Departamentului de Psihiatrie și Științe Comportamentale al UCSF și autoare principală a studiului, a explicat că respectarea unor ore constante de somn ajută la sincronizarea ritmului circadian — mecanismul biologic intern care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe. Când orele de culcare și trezire variază frecvent, această sincronizare poate fi afectată, iar perturbarea ritmului circadian este asociată cu depresia și alte tulburări de sănătate mintală.

În plus, un program neregulat de somn poate modifica momentele în care organismul este expus la lumină, primește hrană sau desfășoară activități fizice și sociale — elemente care contribuie la reglarea ceasului biologic. Astfel, efectele unui program de somn instabil ar putea depăși simpla senzație de oboseală resimțită a doua zi.

Somnul neregulat provoacă anxietate sau anxietatea afectează somnul?

O întrebare importantă ridicată de cercetare este dacă programul neregulat de somn contribuie la apariția problemelor psihologice sau dacă persoanele care se confruntă deja cu anxietate și depresie ajung să doarmă la ore diferite. Ashley Mason consideră că relația ar putea funcționa în ambele sensuri: neregularitatea somnului ar putea contribui la deteriorarea sănătății mintale, dar și invers — anxietatea, depresia și alte dificultăți psihologice ar putea determina modificări ale orelor de culcare și trezire.

Cercetătoarea a precizat că alte studii longitudinale oferă indicii potrivit cărora un program de somn neregulat poate preceda apariția unor probleme de sănătate, însă rezultatele actualei cercetări nu permit stabilirea unei relații directe de cauzalitate.

Ar putea un program fix de somn reduce simptomele?

Autorii studiului consideră că următorul pas ar trebui să fie investigarea efectelor pe care un program constant de somn le-ar putea avea asupra sănătății mintale. Cercetătorii vor să afle dacă intervențiile care îi ajută pe oameni să se culce și să se trezească la ore mai regulate pot reduce simptomele de depresie, anxietate și singurătate.

Deocamdată, studiul nu demonstrează că schimbarea programului de somn reprezintă un tratament pentru aceste probleme. Totuși, rezultatele subliniază importanța unui aspect adesea neglijat al odihnei: nu doar numărul de ore dormite sau calitatea somnului ar putea conta pentru sănătatea mintală, ci și consecvența cu care oamenii respectă orele de culcare și trezire.