Nazare: "Purchasing power is starting to recover". What the economic figures show

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că economia României arată primele semne de revenire, iar puterea de cumpărare a populației începe să se refacă. Declarația vine după ce Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat o creștere economică de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu trimestrul anterior. Totuși, ministrul atrage atenția că industria și consumul nu și-au revenit încă, iar pe ansamblul primelor nouă luni ale anului economia rămâne pe minus.

Semnalele pozitive invocate de Nazare

Vineri, 13 noiembrie, ministrul a prezentat mai multe cifre pe care le consideră dovezi ale unei îmbunătățiri: creșterea exporturilor, scăderea inflației față de luna mai și reducerea pierderilor salariale în termeni reali. Exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună începând din februarie, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Scăderea salariului real s-a redus de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie.

Citat Alexandru Nazare: „Exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună din februarie încoace, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat vizibil, de la -6,9% în mai la -1,5% în septembrie. Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort.”

Datele INS arată însă că salariile încă nu țin pasul cu scumpirile: în septembrie, câștigul salarial real a fost cu 1,5% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut. Deși ritmul de scădere s-a diminuat, puterea de cumpărare a salariaților nu a revenit la nivelul de acum un an.

PIB în creștere trimestrială, dar economia rămâne pe minus pe nouă luni

Conform estimărilor INS, PIB-ul României a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, creșterea a fost de doar 0,1% pe seria brută. La nivelul primelor nouă luni ale anului, PIB-ul este cu 0,3% sub nivelul din perioada similară din 2025.

Nazare consideră că acesta este cel mai bun ritm de creștere trimestrială de la începutul anului 2022, după trei trimestre de scădere și stagnare. Ministrul avertizează însă că industria și consumul nu și-au revenit, iar evoluția trebuie privită cu precauție. Pentru comparație, Eurostat a estimat o creștere trimestrială de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro.

Citat Alexandru Nazare: „Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. (…) Este o recuperare pe care trebuie să o consolidăm, într-o perioadă încă dificilă pentru toți. Tocmai de aceea, ce urmează depinde de noi. Contextul extern rămâne volatil – tensiuni geopolitice, prețuri instabile la energie, incertitudine în comerțul internațional – și nu îl putem controla. Ce putem controla este disciplina cu care ne construim bugetul și consecvența cu care ne respectăm angajamentele.”

Investiții publice de aproape 108 miliarde de lei și deficit în scădere

Potrivit ministrului, creșterea investițiilor publice a contribuit la revenirea economică, efectele fiind vizibile în construcții. În august, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% față de aceeași lună din 2025, după ce în majoritatea lunilor anului s-au înregistrat creșteri de două cifre.

În primele nouă luni din 2026, statul a finanțat investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Deficitul bugetar a scăzut de la 5,31% din PIB la 3,81% din PIB. În trimestrul al treilea, investițiile publice au reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în aceeași perioadă a anului trecut.

Nazare a subliniat că reducerea deficitului nu a fost obținută prin tăierea investițiilor, ci prin finanțarea mai multor proiecte și reducerea altor cheltuieli. Investițiile totale din economie au fost, în termeni nominali, cu peste 20% mai mari în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar investițiile private au crescut într-un ritm chiar mai rapid decât cele publice.

Peste 50 de miliarde de lei plătiți doar pentru dobânzi

Ministrul Finanțelor avertizează că România continuă să plătească un preț ridicat pentru datoria publică. În primele nouă luni din 2026, statul a plătit peste 50 de miliarde de lei doar pentru dobânzi, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Nazare spune că acești bani ar fi putut fi folosiți pentru sănătate, educație și infrastructură.

Citat Alexandru Nazare: „Pentru ca revenirea să dureze, trebuie să continuăm redresarea finanțelor publice. Deficitele mari și costurile ridicate ale datoriei reduc resursele disponibile pentru dezvoltare. Doar dobânzile ne-au costat peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 – bani care nu ajung în spitale, în școli sau în infrastructură.”

Ministrul a mai semnalat o vulnerabilitate: deficitul de cont curent, care se menține în jurul valorii de 5% din PIB. Deși exporturile au crescut în ultimele luni, importurile avansează într-un ritm mai rapid, menținând dezechilibrul extern.

Ce se întâmplă cu majorările și indexările în 2027

Referitor la bugetul pentru anul viitor, Nazare susține că deciziile privind cheltuielile trebuie să pornească de la veniturile ce pot fi colectate realist. Prioritățile pentru 2027 sunt reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor și selectarea investițiilor pe care statul le poate susține financiar și care au efecte pozitive asupra economiei. Eventualele indexări sau majorări vor fi analizate doar în contextul întregii construcții bugetare, fără a depăși ținta de deficit asumată.

Citat Alexandru Nazare: „Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se ia în construcția de ansamblu a bugetului, nu separat, și doar în limita deficitului pe care ni l-am asumat.”

Ministrul a subliniat importanța adoptării rapide a bugetului pentru 2027, pentru a transmite finanțatorilor și agențiilor de rating că România își respectă angajamentele de reducere a deficitului. Nazare a avertizat că un singur trimestru de creștere economică nu înseamnă depășirea dificultăților, iar redresarea trebuie consolidată prin menținerea disciplinei bugetare.