The biological age of the heart, estimated with AI, can indicate the risk of death in people over 50

Vârsta reală a inimii unei persoane poate fi diferită de vârsta trecută în buletin, iar această diferență ar putea semnala un risc mai mare de deces din cauze cardiovasculare sau asociate demenței. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Mayo Clinic, din Statele Unite, care au folosit inteligența artificială pentru a analiza ecografii cardiace ale unor persoane de peste 50 de ani. Rezultatele au fost prezentate pe 13 noiembrie, la ESC Digital & AI Summit 2026, eveniment organizat de Societatea Europeană de Cardiologie.

Cercetătorii au analizat datele medicale a 568 de persoane cu vârsta de cel puțin 50 de ani, care efectuaseră ecografii cardiace între 2002 și 2004. Participanții au fost urmăriți retrospectiv timp de 20 de ani, pe baza informațiilor despre decesele înregistrate în această perioadă, potrivit News Medical.

Pentru a estima vârsta biologică a inimii, echipa de cercetare a folosit un model de inteligență artificială capabil să analizeze imaginile obținute prin ecocardiografie și să calculeze vârsta organului. Ulterior, rezultatele algoritmului au fost comparate cu vârsta cronologică reală a fiecărui participant.

O inimă mai bătrână cu cinci ani, asociată cu un risc de deces cu 46% mai mare

Persoanele a căror inimă a fost estimată de AI ca fiind mai „în vârstă” decât vârsta lor reală au prezentat un risc mai ridicat de deces din cauze cardiovasculare sau asociate demenței.

Mai exact, fiecare diferență de cinci ani în plus între vârsta biologică estimată a inimii și vârsta cronologică a fost asociată cu un risc relativ de deces cu 61% mai mare pe durata celor 20 de ani de monitorizare, după ajustarea datelor în funcție de vârstă și sex.

Când cercetătorii au ținut cont și de alți factori — indicele de masă corporală și fracția de ejecție a ventriculului stâng (un indicator al capacității inimii de a pompa sângele) — legătura s-a păstrat. În această analiză mai detaliată, fiecare diferență suplimentară de cinci ani a fost asociată cu o creștere de 46% a riscului relativ de deces din cauzele studiate.

Autorii studiului precizează că aceste rezultate arată doar o asociere statistică și nu demonstrează că îmbătrânirea biologică a inimii provoacă în mod direct demență sau deces.

Inteligența artificială ar putea identifica persoanele cu risc crescut

Jeffrey G. Malins, cercetător la Mayo Clinic din Rochester și cel care a prezentat studiul, a explicat că cercetări anterioare arătaseră deja o legătură între vârsta cardiacă estimată prin AI și o evoluție mai proastă la pacienții cu boli cardiovasculare deja diagnosticate.

Noul studiu a încercat să stabilească dacă această legătură există și în populația generală, nu doar la persoanele cu afecțiuni cardiace diagnosticate.

Potrivit cercetătorului, analiza sugerează că semnele de îmbătrânire cardiacă detectate prin inteligență artificială ar putea deveni un instrument util pentru identificarea persoanelor vulnerabile pe termen lung. O altă posibilă utilizare ar fi evaluarea efectelor unor tratamente sau schimbări ale stilului de viață asupra vârstei biologice a inimii.

Ce legătură există între sănătatea inimii și demență

Cercetătorii atrag atenția că bolile cardiovasculare sunt tot mai mult recunoscute ca factori care contribuie la declinul legat de vârstă și la mortalitatea asociată demenței.

În acest studiu, decesele cardiovasculare și cele asociate demenței au fost analizate împreună, din motive metodologice. Autorii consideră însă că studiile viitoare ar trebui să analizeze separat cele două categorii, pentru a clarifica mai bine relația dintre îmbătrânirea inimii și bolile neurodegenerative.

Deși rezultatele sunt considerate promițătoare, tehnologia nu este încă validată pentru a fi folosită de rutină în estimarea riscului individual pe termen lung. Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii prospective, pe grupuri mai mari și independente de participanți, înainte ca astfel de instrumente să poată fi folosite pe scară largă în practica medicală.