Court of Accounts audits confidentiality bonuses in pension houses

Curtea de Conturi a descoperit că mai multe case teritoriale de pensii au acordat angajaților sporuri de confidențialitate care nu erau prevăzute de legislația privind salarizarea personalului din fonduri publice. Pentru sumele considerate plătite necuvenit, instituția de control a dispus măsuri de recuperare.

Sporuri de până la 1.520 de lei, plătite în baza unor sentințe judecătorești

Potrivit raportului Curții de Conturi privind Casa Națională de Pensii Publice, în iulie 2025 sporul era acordat în baza a patru sentințe judecătorești, la casele teritoriale de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani.

• La Casa Județeană de Pensii Giurgiu, 27 de angajați primeau sporuri cuprinse între 174 și 1.520 de lei.
• La Bacău, un consilier juridic avea un spor de 1.028 de lei.
• La Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic primeau câte 1.520 de lei fiecare.
• La Botoșani, doi consilieri juridici aveau câte un spor de 1.519 lei.

Sindicatul: sporurile au fost acordate prin hotărâri judecătorești

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din casele teritoriale de pensii, precizează că sporurile în discuție au fost acordate unui număr de 33 de angajați din toate casele de pensii, în baza unor hotărâri judecătorești.

„Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești, unui număr de 33 de salariați din toate Casele de Pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii”, a declarat Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM.

„Nu poate fi transformată într-o culpă personală”

Sindicatul arată că instituțiile publice sunt obligate să pună în aplicare hotărârile judecătorești, iar eventualele nelămuriri legate de perioada pentru care trebuia acordat sporul sau de modul de calcul nu ar trebui puse automat pe seama angajaților.

„Dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia”, se arată în poziția FNSSM.

Cine ar trebui să răspundă pentru sumele considerate nelegale

Federația solicită o distincție clară între constatarea Curții de Conturi privind legalitatea cheltuielilor și răspunderea efectivă a angajaților care au dus la îndeplinire actele și hotărârile respective.

„Este necesară, așadar, delimitarea între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei anumite cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii”, a mai transmis FNSSM.