Trăim mai mult, dar mai bolnavi: studiu global arată creșterea anilor petrecuți cu probleme de sănătate

Speranța de viață la nivel mondial a crescut spectaculos în ultimul secol, ajungând la 73,8 ani, datorită reducerii bolilor infecțioase, a mortalității materne și infantile, precum și progreselor în tratarea afecțiunilor cronice. Un nou studiu de amploare arată însă că anii suplimentari câștigați nu sunt neapărat trăiți în stare bună de sănătate, potrivit Euronews.

Cercetarea, care a analizat 204 țări și teritorii, a constatat că, aproape peste tot, creșterea speranței de viață a depășit îmbunătățirile speranței de viață sănătoasă. Autorii studiului susțin că sistemele de sănătate trebuie să își regândească prioritățile: nu doar prelungirea vieții, ci și îmbunătățirea calității anilor câștigați în plus.

Cât din viață petrecem bolnavi

La nivel global, în 2023 oamenii au petrecut în medie 14,5% din viață într-o stare precară de sănătate. Datele arată că longevitatea mai mare este însoțită tot mai des de boli și dizabilități nefatale.

Un aspect îngrijorător: țările unde oamenii trăiesc cel mai mult au înregistrat și cei mai mulți ani petrecuți cu probleme de sănătate. Asta sugerează că longevitatea prelungește perioada de boală și dizabilitate din viața adultă, în loc să o amâne spre bătrânețe.

• În cele mai bogate țări, oamenii au petrecut 15,7% din viață în stare precară de sănătate, în 2023.
• Africa Subsahariană a avut cel mai mic decalaj de morbiditate, de nouă ani.
• Țările de Jos au înregistrat cea mai mare creștere a acestui indicator: de la 13,2% în 1990 la 15,7% în 2023.
• Cele mai mari decalaje de morbiditate au fost observate în Statele Unite, Australia și Canada.
• Cele mai mici decalaje au fost înregistrate în Nauru, Insulele Solomon și Laos.

Ce cauzează acest decalaj

Potrivit studiului, afecțiunile nefatale au reprezentat 57,4% din decalajul global de morbiditate, prelungind perioada în care oamenii trăiesc cu dizabilități sau cu o stare de sănătate redusă.

Printre principalii factori se numără afecțiunile musculo-scheletice (precum durerile lombare), tulburările mintale, bolile organelor de simț (de exemplu pierderea auzului asociată vârstei) și accidentele neintenționate. În țările cu venituri mici, la acestea se adaugă deficiențele nutriționale, infecțiile respiratorii, tuberculoza și bolile tropicale neglijate.

Studiul a mai identificat drept factori de risc: indicele de masă corporală ridicat, malnutriția infantilă și maternă, consumul de tutun, nivelul crescut al glicemiei pe nemâncate și poluarea aerului. Consumul de droguri și consumul excesiv de alcool au apărut printre primii zece factori de risc doar în țările cu venituri mari, în timp ce sexul neprotejat a fost un factor major exclusiv în Africa Subsahariană.