Alergia la ambrozie: perioada de vârf a polenului și simptomele de recunoscut

Polenul de ambrozie apare în aer încă de la sfârșitul lunii iulie, dar perioada cea mai dificilă este, de regulă, din a doua jumătate a lunii august până la finalul lui septembrie. Dacă vremea rămâne caldă, simptomele pot continua și în octombrie. Medicul alergolog Claudia Adriana Nicolae, medic primar în Alergologie și Imunologie Clinică și președintele Asociației Române de Educație în Alergii (AREA), explică pentru Digi24.ro cum se recunoaște această alergie și ce pot face pacienții pentru a-și reduce expunerea.

Ce este ambrozia și cât de răspândită este alergia

Ambrozia este o plantă originară din America de Nord, adaptată bine în Europa, întâlnită mai ales pe terenuri neîngrijite, marginea drumurilor, lângă șantiere, căi ferate sau loturi abandonate. O singură plantă poate elibera într-un sezon sute de milioane de grăuncioare de polen, uneori chiar aproximativ un miliard. Fiind foarte mici și ușoare, grăunciorele pot fi purtate de vânt pe distanțe mari, astfel încât o persoană poate avea simptome fără să locuiască lângă un câmp cu ambrozie.

Nu există un studiu național recent care să arate exact câți români sunt afectați, dar o estimare oficială a indicat peste 480.000 de persoane, adică aproximativ 5,35% din populația activă. Medicul apreciază că numărul real ar putea fi mai mare, pentru că mulți pacienți nu sunt diagnosticați.

Cine are risc mai mare

Riscul este mai ridicat la persoanele care au deja rinită alergică, astm, dermatită atopică sau alte sensibilizări respiratorii, precum și la cele cu antecedente familiale de boli alergice. Expunerea prelungită contează foarte mult: cine locuiește sau lucrează ani la rând într-o zonă cu multă ambrozie poate deveni alergic chiar și la vârsta adultă.

La copii, simptomele pot trece neobservate — freacă des nasul și ochii, respiră pe gură, dorm prost, se trezesc obosiți sau nu se mai concentrează la școală. Tusea, respirația șuierătoare sau faptul că un copil se oprește din alergat pot indica astm, nu doar rinită.

La vârstnici, simptomele alergice se pot suprapune peste boli cardiace sau pulmonare, iar lipsa de aer este uneori pusă greșit pe seama vârstei, deși poate fi vorba de astm declanșat de polen. Pacienții cu astm neechilibrat sunt cei mai expuși complicațiilor, iar polenul poate provoca exacerbări severe chiar și la cei care în restul anului au puține simptome.

Simptomele cele mai frecvente

Tabloul obișnuit include strănut în salve, secreții nazale clare, nas complet înfundat, mâncărime de nas și ochi, ochi roșii și lăcrimare. După mai multe nopți de somn afectat apar oboseala, somnul fragmentat și dificultățile de concentrare. La unii pacienți apar și tuse, apăsare în piept, respirație șuierătoare sau senzația de lipsă de aer — semne care indică depășirea unei simple rinite alergice și posibilitatea unui astm asociat.

Cum se deosebește de o răceală

Mâncărimea este un indiciu important: nasul și ochii care mănâncă, strănutul în salve, lăcrimarea și secrețiile apoase sugerează mai degrabă alergie. Un alt semn este repetarea simptomelor în aceeași perioadă a anului și agravarea lor la expunere prelungită în aer liber. Răceala se însoțește mai des de durere în gât, stare generală proastă, dureri musculare și, uneori, febră — alergia la ambrozie nu produce febră. Dacă apare febră, trebuie căutată o infecție sau altă cauză. De asemenea, o viroză trece de obicei în câteva zile sau una-două săptămâni, în timp ce alergia poate persista săptămâni întregi, cât timp polenul rămâne în aer.

Tratamentul de fond: imunoterapia

Pentru pacienții cu alergie confirmată și simptome importante, imunoterapia alergen-specifică (cunoscută și ca „desensibilizare” sau „vaccin antialergic”) poate fi o opțiune. Spre deosebire de medicamentele care controlează doar simptomele, aceasta urmărește să schimbe reacția sistemului imun la polen, putând reduce simptomele și necesarul de medicamente pe termen lung. Nu garantează însă dispariția completă a alergiei și nu se recomandă doar pe baza unui test pozitiv — decizia se ia individual, de medicul alergolog, iar tratamentul durează în general 3-5 ani.

Măsuri pentru reducerea expunerii

• În zilele uscate, cu vânt și polen ridicat, limitați timpul petrecut afară și țineți ferestrele închise.
• În mașină, folosiți aerul condiționat cu filtre curățate și schimbate la timp.
• La întoarcerea acasă, schimbați hainele, faceți duș și spălați-vă părul, pentru a nu aduce polenul pe canapea, în pat sau pe pernă.
• În perioada de vârf, uscați rufele în interior.
• Purtați ochelari pentru a reduce contactul polenului cu ochii.
• Începeți la timp și urmați consecvent tratamentul recomandat de medic.
• Persoanele alergice nu ar trebui să smulgă sau să cosească ambrozia în perioada înfloririi, când se ridică în aer o cantitate mare de polen.

Medicul subliniază că ambrozia nu este doar problema persoanei alergice, ci și o chestiune de sănătate publică: terenurile infestate trebuie curățate, iar focarele pot fi raportate autorităților prin instrumentele disponibile publicului.