Studiu: zgomotul din trafic ar putea crește riscul de Parkinson
Un studiu danez pe peste 3 milioane de persoane leagă expunerea îndelungată la zgomotul traficului de un risc mai mare de boală Parkinson.

Expunerea îndelungată la zgomotul produs de traficul rutier ar putea crește riscul de a dezvolta boala Parkinson, arată un nou studiu publicat în revista JAMA Neurology, citat de Euronews. Cercetătorii consideră că somnul perturbat și stresul cronic provocate de zgomotul intens ar putea contribui la apariția acestei boli neurodegenerative.
Cercetătorii danezi au analizat datele a peste trei milioane de locuitori din Danemarca, colectate între anii 2000 și 2017. Participanții aveau cel puțin 40 de ani și nu sufereau de Parkinson la momentul începerii studiului. Scopul a fost să se stabilească dacă zgomotul persistent din zonele rezidențiale, precum și poziția locuinței față de sursa de zgomot, influențează riscul de îmbolnăvire.
Rezultatele arată că, pentru fiecare creștere de aproximativ 11 decibeli a zgomotului pe partea cea mai expusă a locuinței, riscul de a dezvolta Parkinson crește cu aproximativ 3%. Pe partea mai liniștită a locuinței, riscul crește cu 4% pentru fiecare 9 decibeli suplimentari.
Studiul a mai descoperit că existența unei părți liniștite a locuinței - cu cel puțin 10 decibeli mai puțin zgomotoasă decât cealaltă parte - funcționează ca un tampon protector, reducând efectele negative ale zgomotului, mai ales pentru locuitorii expuși la un nivel general ridicat de poluare fonică. În schimb, persoanele ale căror locuințe nu au o zonă liniștită resimt zgomotul mai constant și inevitabil, în special noaptea, ceea ce autorii studiului îl consideră mai dăunător.
Cercetătorii avertizează că studiile anterioare, care au luat în calcul doar partea cea mai zgomotoasă a unei locuințe, ar fi putut subestima riscurile reale pentru sănătate, deoarece nu au ținut cont dacă locatarii aveau acces la un spațiu mai liniștit în care să se retragă.
Concluziile s-au menținut constante indiferent de sex, nivel de educație, venit, statut de conviețuire sau densitatea populației din zonă.
Cum ar putea zgomotul să afecteze creierul
Potrivit autorilor, aceste descoperiri sunt plauzibile din punct de vedere biologic: zgomotul cronic poate perturba somnul, esențial pentru sănătatea creierului, și poate declanșa o reacție de stres în organism. De asemenea, ar putea provoca neuroinflamație și stres oxidativ la nivelul creierului, în special în zonele implicate în producția de dopamină.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă la nivel mondial, afectând peste 11 milioane de persoane, potrivit unor cercetări recente. Se estimează că numărul cazurilor se va dubla în următoarele decenii, pe măsură ce speranța de viață crește, iar populația îmbătrânește în anumite țări.
În cazul acestei boli, neuronii din creier se degradează treptat sau mor. O mare parte din simptome sunt cauzate de pierderea celulelor producătoare de dopamină, ceea ce duce la o activitate cerebrală neregulată. Cauza exactă a bolii rămâne necunoscută, iar în prezent nu există un tratament care să o vindece.
Fernando Alonso Frech, neurolog și cercetător la Centrul de Neuroștiințe Integrate HM CINAC, care nu a participat la studiu, a declarat: „Identificarea factorilor de mediu potențial modificabili reprezintă o prioritate de sănătate publică.” El a adăugat că, având în vedere proporția mare a populației expuse la zgomotul traficului, impactul acestuia asupra sănătății publice ar putea fi considerabil.
„Rezultatele studiului subliniază importanța politicilor menite să reducă poluarea fonică urbană, prin strategii precum planificarea urbană, construirea de bariere fonice, reducerea traficului în zonele rezidențiale sau proiectarea locuințelor cu fațade și spații de odihnă mai puțin expuse la zgomot”, a mai spus specialistul.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Digi24 →Știrea anterioară
Alimentele sănătoase s-au scumpit cu 36% în Europa. Raport ONU acuză subvențiile agricole ale UE
Știrea următoare
Asigurare de sănătate 2026: cât plătesc anual cei fără venituri, potrivit ANAF
Știri similare
Foto ilustrativăDifteria, boală gravă prevenibilă prin vaccin: primul deces în Australia după aproape 10 ani
21 iulie 2026
Foto ilustrativă10 tehnici simple și eficiente pentru a ține anxietatea sub control
21 iulie 2026

„Astmul de furtună”: fenomenul respirator care poate afecta și copiii fără astm diagnosticat
21 iulie 2026
Foto ilustrativăDoi medici din Iași, trimiși în judecată: 185 de pacienți ar fi primit dispozitive de la decedați
21 iulie 2026
Foto ilustrativăpH-metria esofagiană: investigația care clarifică refluxul gastroesofagian
20 iulie 2026
Foto ilustrativăCancer pulmonar și renal descoperit la control de rutină: povestea unui pacient de 67 de ani
20 iulie 2026