România, lider UE la consumul de zahăr: 30 kg pe persoană anual, dublu față de media europeană
România consumă anual circa 400.000 tone de zahăr, adică aproape 30 kg per persoană, de două ori peste media UE. Bolile cardiovasculare au incidență de 2,5 ori mai mare decât media europeană.
Foto ilustrativăRomânia se află pe primul loc în Uniunea Europeană la consumul de zahăr, poziție deținută de mai bine de trei ani, potrivit unei anchete Realitatea PLUS. Consumul anual ajunge la aproximativ 400.000 de tone, adică o medie de aproape 30 de kilograme de zahăr pe an pentru fiecare persoană – de două ori mai mult decât media Uniunii Europene.
Zahărul nu se mai regăsește doar în dulciuri sau sucuri, ci apare tot mai des în produse considerate obișnuite: iaurturi, sosuri, mezeluri și alte alimente procesate. Consumatorii intervievați spun că este greu să găsească produse fără zahăr sau îndulcitori, iar mulți recunosc că citesc rar etichetele, din cauza scrisului foarte mic.
Zahărul ascuns din produsele pentru copii
Specialiștii atrag atenția că una dintre problemele majore este zahărul adăugat în alimentele pentru copii – de la iaurturi cu fructe până la mezeluri – unde consumatorii nu s-ar aștepta să-l găsească. Aceștia recomandă politici publice prin care folosirea zahărului să fie interzisă în produse precum mezelurile pentru copii sau iaurturile cu fructe, unde cantitatea poate ajunge la până la trei lingurițe la 100 de grame, echivalentul cantității recomandate pentru o zi întreagă.
Un exemplu concret este un iaurt cu fructe de pădure, la care zahărul apare printre primele ingrediente din listă, iar eticheta indică 9,5 grame de zaharuri la 100 de grame de produs.
Cum se citește corect eticheta
Ingredientele de pe etichetă sunt listate obligatoriu în ordine descrescătoare a cantității – primul ingredient se regăsește în cantitatea cea mai mare, iar ultimul în cantitatea cea mai mică. Dacă zahărul apare printre primele ingrediente, produsul conține o cantitate importantă din acesta. Totuși, pentru mulți români etichetele rămân greu de citit din cauza scrisului mic, ceea ce face ca zahărul ascuns să ajungă să fie consumat zilnic, fără ca oamenii să-și dea seama.
Sosurile și băuturile îndulcite, printre cele mai riscante
Medicii citați explică faptul că zahărul este folosit ca potențiator de gust în multe produse procesate, inclusiv în sosuri și ketchup, deși acestea nu sunt percepute drept alimente dulci. Băuturile îndulcite sunt considerate și mai periculoase, deoarece zahărul din lichide este absorbit rapid de organism – un singur pahar de suc poate depăși cantitatea de zahăr recomandată pentru o zi întreagă.
Efectele excesului de zahăr asupra organismului
Potrivit medicilor, consumul excesiv de zahăr se transformă în trigliceride la nivelul ficatului, care se supraîncarcă, afectând producția de proteine și capacitatea organismului de a elimina toxinele. Procesul generează o inflamație importantă, care afectează vasele de sânge și inima. Grăsimea se depune nu doar la exterior, ci și în jurul organelor interne, al tubului digestiv și al inimii, cu efecte inflamatorii directe și suprasolicitare a organelor.
În România, bolile cardiovasculare au o incidență de 2,5 ori mai mare decât media europeană și reprezintă principala cauză de mortalitate.
Obezitatea, în creștere
Rata obezității este tot mai mare în România: aproximativ 4 din 10 adulți suferă de obezitate, iar dacă se adaugă și persoanele supraponderale, procentul depășește 60% din populație. Specialiștii susțin că preferința pentru gustul dulce se formează încă din primele luni de viață, iar o mare parte dintre gustările pentru copii conțin zahăr printre ingredientele principale, ceea ce poate influența obiceiurile alimentare ulterioare.
Unii consumatori spun că încearcă să evite conservele și salamurile, optând pentru carne macră sau cu puțină grăsime, însă recunosc că este dificil să elimine complet zahărul ascuns din alimentație. O parte dintre aceștia cer și măsuri din partea autorităților: etichete mai ușor de citit și reguli mai stricte privind folosirea zahărului în produsele unde nu ar trebui să existe.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Realitatea →Știrea anterioară
De ce ne simțim mai bine după o plimbare: efectele mersului pe jos
Știrea următoare
De ce apar balonarea și crampele după unele mese: intoleranță sau altceva?
Știri similare
Foto ilustrativăAntiinflamatoarele fără rețetă: riscuri la administrare necontrolată
26 august 2026

Cum a fost salvat de la un AVC masiv un bărbat, în doar 48 de ore
25 august 2026

Echipamentele medicale s-au triplat în 10 ani, dar aşteptarea rămâne de 2-3 luni
24 august 2026
Foto ilustrativăGripa 2026: cele 7 simptome de alertă și avertismentul unui medic despre tulpini mai agresive
24 august 2026

Ce arată sângele înainte de vaccinare despre eficiența imunizării
22 august 2026

Semințele de măr: când pot deveni periculoase pentru sănătate
22 august 2026