Study: the genetic link between gut health and depression
Australian researchers have discovered a strong genetic link between bowel disease and depression, which can reduce life expectancy by up to 12 years.

Cercetători de la Institutul de Cercetări Medicale QIMR Berghofer din Australia au identificat o legătură genetică semnificativă între afecțiunile care afectează sănătatea intestinală și depresie. Descoperirea ajută la înțelegerea motivului pentru care bolile fizice apar frecvent alături de această problemă de sănătate mintală, conform unui comunicat al institutului, citat de agenția Xinhua și preluat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, bolile fizice pot contribui în mod substanțial la starea de sănătate precară a persoanelor cu depresie, care riscă să moară cu până la 12 ani mai devreme decât persoanele fără această afecțiune.
Studiul, publicat în revista Nature Genetics, a analizat relația genetică dintre tulburarea depresivă majoră și patru categorii de boli fizice: cardiovasculare, metabolice, gastrointestinale și imunitare.
Ce au descoperit cercetătorii
Toate cele patru categorii de boli s-au dovedit legate genetic de depresie, dar afecțiunile gastrointestinale au avut cea mai puternică asociere. Printre acestea se numără sindromul intestinului iritabil, boala de reflux gastroesofagian, litiaza biliară și ulcerul peptic.
Cercetătorii au constatat că factorii de risc genetici implicați în aceste boli fizice se suprapun cu aproape jumătate dintre cei asociați depresiei.
Rolul axei intestin-creier
Damian Woodward, doctorand la QIMR Berghofer și autorul principal al studiului, a explicat că rezultatele arată importanța tratării depresiei printr-o abordare care nu se limitează doar la creier.
„Am constatat că afecțiunile gastrointestinale aveau cea mai puternică legătură genetică comună cu depresia, confirmând faptul că axa intestin-creier joacă un rol esențial în explicarea motivului pentru care depresia apare frecvent alături de afecțiuni fizice”, a declarat Woodward.
Cercetătorul a adăugat: „Intestinul este numit adesea 'al doilea creier', având în comun multe dintre aceleași substanțe chimice de semnalizare și conținând un număr mare de celule nervoase”. Studiul a identificat factori genetici care influențează comunicarea dintre intestin și creier și care ar putea contribui la apariția depresiei, a disfuncțiilor intestinale și a afecțiunilor legate de sistemul imunitar.
Autorii speră că aceste descoperiri vor contribui la identificarea unor noi opțiuni de tratament, inclusiv prin reorientarea utilizării unor medicamente deja existente, și la reducerea impactului pe care depresia îl are asupra sănătății generale.
Content paraphrased and adapted by SeniorHelp from verified public sources.
Original source: Digi24 →Previous article
Study: memory begins to deteriorate around the age of 50, not in old age
Next article
Romania has only 380 doctors per 100,000 inhabitants, below the Western European average
Similar news

Study: memory begins to deteriorate around the age of 50, not in old age
14 September 2026

Romania has only 380 doctors per 100,000 inhabitants, below the Western European average
13 September 2026
Foto ilustrativăHow Many Hours of Sleep Are Needed at Each Age, According to Doctors
12 September 2026
Foto ilustrativăAutumn Squash: Few Calories, Many Nutrients. Benefits and Ways to Cook It
12 September 2026
Foto ilustrativăWest Nile Virus: 72 confirmed cases and 5 deaths in Romania in 2026
11 September 2026
Foto ilustrativăGlobal warming accelerates the spread of infectious diseases; Eastern Europe, a risk zone
11 September 2026