Studiu Cambridge: cititul de plăcere ajută sănătatea mintală și reduce riscul de demență

Cercetători de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, au publicat o analiză care arată că lectura făcută din plăcere este legată de o sănătate mintală mai bună, un nivel mai scăzut de stres și un risc redus de demență. Concluzia lor este că cititul regulat aduce beneficii pentru sănătate în orice etapă a vieții, indiferent de gen.

Analiza a fost realizată de profesoara Barbara Sahakian și dr. Christelle Langley, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității Cambridge, împreună cu Vicki Perrin, directoarea executivă a The Queen's Reading Room. Rezultatele au fost publicate în revista Psychological Medicine, după ce autoarele au examinat zeci de surse de dovezi – de la sondaje și scanări cerebrale, până la alte studii științifice.

Ideea acestei cercetări a apărut în 2025, când Sahakian și Langley scriau cartea „Brain Boost: Obiceiuri sănătoase pentru o viață mai fericită” și au observat că, deși beneficiile lecturii de plăcere par ample, existau surprinzător de puține studii dedicate acestui subiect.

„Cititul este o modalitate excelentă de a susține sănătatea creierului nostru, de a dezvolta abilități cognitive importante și de a ne spori starea de bine. Este ceva ce ar trebui să încurajăm încă de la o vârstă fragedă, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind beneficiile sale, în special pentru copii, dar, de fapt, nu este niciodată prea târziu să începem, iar cititul poate aduce beneficii pe tot parcursul vieții noastre și până la bătrânețe”, a declarat profesoara Barbara Sahakian.

Ce arată cercetările despre copii și tineri

Autoarele semnalează că, potrivit sondajelor, obiceiul cititului în rândul copiilor și adolescenților a scăzut la cele mai joase niveluri înregistrate vreodată, mai ales printre băieții adolescenți și copiii din medii defavorizate. Totuși, chiar și cei care spun că le place cel mai puțin să citească recunosc utilitatea educațională a lecturii – aproape jumătate dintre ei afirmă că citirea îi ajută să învețe cuvinte sau lucruri noi.

Unele dintre cele mai solide dovezi vin dintr-un studiu realizat de Sahakian, Langley și colegii lor pe peste 10.000 de tineri. Copiii care au început să citească de plăcere de la o vârstă mică au avut o atenție, o memorie și funcții executive mai bune, rezultate școlare superioare, mai puține probleme de sănătate mintală, un somn mai bun și mai puțin timp petrecut în fața ecranelor. Aceiași copii au demonstrat și o capacitate mai bună de concentrare și de rezolvare a problemelor.

Autoarele recomandă încurajarea lecturii de la o vârstă cât mai mică, indiferent de formă – benzi desenate, romane grafice sau cărți inspirate din jocuri și emisiuni TV. Lectura este strâns legată de progresul la alfabetizare, dar, potrivit studiului, influențează și performanța la matematică, întrucât cele două activități implică procese cognitive comune: competențe lingvistice, memorie și funcție executivă.

Beneficii pentru adulți: mai puțin stres, mai multă empatie

Beneficiile identificate nu se limitează la copii. La adulți, lectura a fost asociată cu reducerea stresului, relaxare mai bună, empatie și înțelegere crescute față de ceilalți, precum și o atitudine mai tolerantă față de perspective diferite.

Potrivit datelor citate, cititul este considerată cea mai populară metodă de combatere a stresului: aproape 2 din 5 adulți (38%) aleg cărțile ca modalitate preferată de relaxare. Un studiu de neuroștiință comandat de The Queen's Reading Room în 2024 a arătat că doar cinci minute de lectură de ficțiune pot reduce stresul cu până la 20%, pot spori concentrarea și abilitățile de rezolvare a problemelor și pot reduce sentimentul de singurătate. Același sondaj a constatat că mai mulți oameni recurg la cărți pentru alinare (35%) decât la un pahar de vin (31%) sau la o baie caldă (10%).

Efecte importante la vârste înaintate

Studiul subliniază că beneficiile lecturii pot fi deosebit de importante pentru persoanele în vârstă. Activitățile care stimulează creierul, în special cititul, sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent și cu un risc mai mic de demență la seniori.

Un exemplu citat este un studiu realizat pe aproape 5.500 de adulți cu vârsta de 55 de ani și peste, care a constatat că cei care citeau frecvent aveau o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta tulburări cognitive pe o perioadă de urmărire de cinci ani. Un alt studiu menționat în analiză a arătat că citirea regulată a ziarelor, revistelor și cărților a fost asociată cu o reducere de 33% a riscului de boală Alzheimer.

Explicația ar putea sta în modificările structurale ale creierului observate la cititori: volume mai mari și zone corticale mai extinse în regiunile implicate în limbaj, învățare, reglare emoțională și control executiv, o conectivitate mai puternică a materiei albe implicate în procesarea limbajului și o grosime corticală crescută în zonele cheie legate de limbaj.

Deși majoritatea studiilor arată doar corelații, apar și dovezi ale unei legături cauzale directe. Un exemplu este un studiu de mică amploare, pe 11 copii cu dislexie, cu vârste între 7 și 11 ani, în care un program de opt săptămâni axat pe imagini mentale, articulare și trasarea literelor și cuvintelor a dus la îmbunătățirea semnificativă a abilităților de citire, însoțită de creșteri ale volumului materiei cenușii în regiuni cheie ale creierului.