Budget deficit reduced to 3.81% of GDP after nine months, the Ministry of Finance announces

Ministerul Finanțelor a prezentat, luni, datele privind execuția bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului 2026. Deficitul bugetar a scăzut la 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, comparativ cu 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025. Este o reducere de 24,17 miliarde de lei, respectiv peste 23% în termeni nominali și 1,5 puncte procentuale din PIB.

În acest interval, veniturile statului au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile cu 5,5%. Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, în timp ce investițiile publice au urcat cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a atras atenția că presiunile bugetare rămân ridicate, mai ales în ultimul trimestru al anului, când trebuie respectată ținta de deficit de 6,2% din PIB.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat și continuat”.

Veniturile statului au crescut cu aproape 12%

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportat la PIB, veniturile au avansat cu 1,23 puncte procentuale, datorită în principal veniturilor fiscale și fondurilor europene.

• Încasările nete din TVA au ajuns la 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult față de 2025, pe fondul modificării cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025 și al creșterii încasărilor brute cu 21,4%. Rambursările de TVA au crescut cu 8,2%, de la 24,69 miliarde de lei la 26,71 miliarde de lei.
• Veniturile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, susținute de impozitul pe dividende (+15,7%) și de încasările din Declarația unică (+18,5%). Creșterea de 5,6% a impozitului pe salarii a depășit dinamica fondului de salarii din economie (3,2%), diferența fiind explicată și prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, de la 1 ianuarie 2025.
• Contribuțiile de asigurări au ajuns la 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%.
• Impozitul pe profit a adus 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% mai mult decât în 2025; la companii, creșterea a fost de 11,2%.
• Accizele au adus 36,55 miliarde de lei, cu 2,4% peste nivelul din 2025, pe fondul creșterii cu 6,6% a încasărilor din produsele energetice.
• Veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, la 38,32 miliarde de lei, parțial din cauza unor încasări excepționale din 2025, când statul recuperase ajutoare de stat de 1,6 miliarde de lei.
• Sumele rambursate de Uniunea Europeană, împreună cu donațiile, au totalizat 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% mai mult decât în perioada similară din 2025.

Cheltuielile statului au depășit 600 de miliarde de lei

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% față de anul trecut. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 29,5% la 29,2%.

• Cheltuielile de personal au fost de 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei mai puțin decât în 2025, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale din 2025–2026. Ponderea lor în PIB a scăzut cu 0,62 puncte procentuale, la 5,9%.
• Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, la 77,70 miliarde de lei, în special din cauza plăților mai mari din sănătate.
• Dobânzile plătite pentru datoria publică au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din 2025, echivalentul a 2,5% din PIB.
• Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, nivel apropiat de cel din 2025. Acestea au inclus și plățile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, de 1,27 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului.
• Subvențiile au fost de 9,53 miliarde de lei, destinate în principal transportului de călători, sprijinirii producătorilor agricoli și compensării costurilor cu energia pentru consumatorii noncasnici (242,48 milioane de lei).
• Alte cheltuieli (burse pentru elevi și studenți, sprijin pentru culte, despăgubiri civile, restituirea proprietăților) au totalizat 10,29 miliarde de lei, în scădere cu 2,50 miliarde de lei față de anul precedent, pe fondul măsurilor din Legea nr. 141/2025.

Investițiile publice au crescut la aproape 108 miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei, față de 82,61 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, o creștere de 25,15 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 65,6% din totalul plăților pentru investiții au provenit din proiecte finanțate prin fonduri europene aferente cadrului 2021-2027, din granturile PNRR și din componenta de împrumut a planului. Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 60,98 miliarde de lei, incluzând programele din perioadele 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul de Modernizare și granturile PNRR.

Plățile pentru proiectele finanțate din fondurile europene aferente cadrului 2021–2027 și din cele două componente ale PNRR au fost mai mari cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, față de primele nouă luni ale anului trecut. Această creștere a compensat reducerea investițiilor din surse naționale, explicată prin nivelul excepțional al plăților din începutul lui 2025, când au fost achitate obligații restante pentru programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Carpatica Feroviar România și alte cheltuieli din domeniul apărării.

Până la sfârșitul lunii septembrie au fost efectuate și plăți de 6,34 miliarde de lei pentru cheltuieli aferente planului SAFE.

Alexandru Nazare: „Ultimul trimestru este decisiv”

Ministrul Finanțelor a avertizat că rezultatele din primele nouă luni nu elimină riscurile bugetare și a subliniat necesitatea limitării cheltuielilor fără finanțare asigurată, în contextul în care Guvernul pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru anul viitor.

„În lunile următoare, prudența trebuie să rămână principiul de bază al politicii bugetare. Nu este suficient să evaluăm dacă o decizie poate fi susținută financiar astăzi; trebuie să ne asigurăm că efectele ei nu transferă costuri suplimentare către bugetele viitoare. Aceasta presupune să analizăm riguros impactul fiecărei măsuri, să protejăm capacitatea statului de a-și onora obligațiile și să păstrăm spațiul necesar pentru investițiile care susțin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilă a finanțelor publice înseamnă să luăm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluții imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă, de la rectificarea bugetară până la construcția bugetului pentru 2027, va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, a declarat Alexandru Nazare.