Alimentele sănătoase s-au scumpit cu 36% în Europa. Raport ONU acuză subvențiile agricole ale UE

Un raport al Organizației Națiunilor Unite arată că, între 2021 și 2025, costul unei alimentații sănătoase în Europa a crescut cu 36%, un ritm mai alert decât media mondială. Documentul, publicat marți de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) sub titlul State of Food Security and Nutrition, susține că modul în care Uniunea Europeană acordă subvențiile agricole a contribuit la scumpirea fructelor, legumelor și a altor alimente esențiale pentru o dietă echilibrată.

Potrivit raportului, citat de POLITICO, deși inflația provocată de pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și posibil de criza din Orientul Mijlociu a scumpit alimentele în general, politicile agricole au avut și ele un rol. Sprijinul financiar orientat în principal spre culturile de cereale și sectorul cărnii a făcut ca legumele, fructele și leguminoasele să devină relativ mai scumpe de produs. David Laborde, unul dintre autorii raportului și directorul pentru economie agroalimentară al FAO, numește acest fenomen o „taxare indirectă”.

Politica Agricolă Comună, printre cauzele problemei

Raportul menționează Politica Agricolă Comună (PAC), program prin care UE finanțează agricultura încă din anii 1960 și unul dintre cele mai mari mecanisme de finanțare ale blocului comunitar, ca fiind parțial responsabilă pentru această situație. Laborde consideră însă că un efect și mai mare îl are lipsa investițiilor în cercetare și inovare pentru scăderea costurilor de producție la fructe și legume, culturi care necesită multă muncă manuală. „Acest lucru a crescut productivitatea în unele sectoare. Dar nu am făcut aproape nimic pentru leguminoase și fasole”, a spus el.

Conform metodologiei FAO, costul minim al unei alimentații sănătoase pentru un european obișnuit este estimat la 3,97 dolari pe zi, cu un dolar mai mult față de 2021. Creșterea din Europa depășește media globală, unde costul unei diete sănătoase a urcat cu 25% în același interval.

Fructele, legumele și leguminoasele reprezintă aproape 60% din costul unei mese sănătoase, în timp ce cerealele, precum grâul sau orezul, contribuie cu doar 13% la costul total. Totuși, la nivel global, cea mai mare parte a subvențiilor agricole merge tot spre cereale, zahăr, produse lactate, carne de vită și culturi folosite pentru hrana animalelor.

FAO cere investiții și schimbarea priorităților

Un studiu publicat în revista Nature arată că 80% din sprijinul financiar acordat fermierilor din UE ajunge direct la creșterea animalelor sau la producția de furaje. Potrivit lui Laborde, sistemul de subvenții calculat în funcție de suprafața cultivată descurajează fermierii să cultive legume pentru consum uman.

FAO recomandă redistribuirea subvențiilor către producătorii de fructe și legume, dar și investiții mai mari în tehnologii care să reducă necesarul de muncă manuală în acest sector. Alte recomandări vizează reducerea risipei alimentare, sprijinirea fermierilor prin acces mai facil la îngrășăminte și alte resurse agricole, precum și transparență mai mare a prețurilor de-a lungul lanțului alimentar.

Următoarea bătălie: Politica Agricolă Comună după 2028

Comisia Europeană a prezentat recent un Plan de acțiune pentru proteine, menit să reducă dependența Europei de importurile de furaje și să stimuleze producția de leguminoase destinate consumului uman. Finanțarea acestor măsuri depinde însă de negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034, una dintre cele mai importante dezbateri europene din anii următori.

David Laborde susține că decidenții europeni trebuie să renunțe la abordările tradiționale: „Europa și-a construit sistemul de subvenții agricole din motive istorice, foarte diferit de obiectivul actual de a asigura populației cantități mari de fructe și legume”.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze concluziile raportului FAO. Un purtător de cuvânt al instituției a precizat că executivul european nu intenționează să decidă ce ar trebui să mănânce cetățenii. În privința Planului de acțiune pentru proteine, Comisia arată că acesta include măsuri pentru informarea consumatorilor, precum etichetarea originii produselor, criterii de sustenabilitate pentru achizițiile publice și campanii despre beneficiile consumului de leguminoase.