Stresul, a doua mare grijă a românilor. Ce riscuri ascund primele semne

Potrivit unui studiu internațional, stresul cotidian a ajuns pe locul al doilea în topul grijilor românilor, fiind devansat doar de teama de cancer. Problemele financiare, nesiguranța locului de muncă și incertitudinea legată de ziua de mâine mențin populația într-o stare constantă de tensiune.

Mulți oameni recunosc că trăiesc sub presiune, dar puțini conștientizează pericolele ascunse din spatele acestei agitații zilnice. Printre mărturiile culese se numără:

• „Mă consider o persoană stresată, din cauza jobului în principal. Foarte multe sarcini, colegi care, cu tot respectul, sunt depășiți, asta implică sarcini în plus pentru cei care ne descurcăm cât de cât” – mărturisește un tânăr.
• „Da, mă consider o persoană stresată, dar încerc să gestionez. Fără stres înseamnă să ne ducem în sălbăticie” – e de părere cineva.
• „Mă stresează viața asta, neajunsurile” – recunoaște altcineva.
• „Mă consider destul de stresat, dar din pricina stresului academic. Provocările zilnice?! Naveta, trezitul de dimineață, bugetul” – concluzionează un student.

Jurnalista Digi24, Iulia Gurguță, explică: „Plata facturilor, a ratelor, problemele de la serviciu, presiunea responsabilităților zilnice și incertitudinea financiară - toate duc la stresul cu care, într-o mică sau mare măsură, toți ne confruntăm. Însă atunci când organismul rămâne permanent în stare de alertă, stresul poate deveni, în timp, o problemă pentru sănătate.”

Ce se întâmplă în organism

Medicul primar cardiolog Ștefan Busnatu atrage atenția: „Poate stresul nu se vede pe fețele noastre, dar de foarte multe ori îl regăsim în bătăile cardiace, în tensiunea arterială și în calitatea somnului. În organismul nostru se descarcă mai multă adrenalină, mai mult cortizol, hormoni de suprasolicitare a sistemului cardiovascular, care conduc la creșterea tensiunii arteriale.”

Potrivit medicului, o persoană expusă zilnic la stres poate ajunge, în doar doi ani, să aibă nevoie de medicație. „Stresul e catalogat acum, cel puțin în lumea cardiologiei, ca factor de risc independent pentru apariția unei boli cardiovasculare”, mai precizează cardiologul Ștefan Busnatu.

Primele semne de alarmă

Specialiștii spun că primul pas pentru a limita efectele stresului este recunoașterea faptului că suntem stresați. Primele semne de avertizare sunt:

• insomnia;
• durerile de cap;
• durerile de stomac;
• lipsa de concentrare.

Psihologul Mihai Copăceanu atenționează: „Atunci când suferi de un stres cronic, ai nevoie de concediu, ai nevoie de concediu medical, care să se întindă pe mai multe luni. Nu suntem obișnuiți să ne punem pe modul ăsta de pauză, să ne odihnim și să avem grijă de noi. Cumva ne supraevaluăm resursele și, mai ales, diminuăm riscurile.”

Medicii subliniază că, în România, peste jumătate dintre decese sunt provocate de boli cardiovasculare, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.