Ziua Mondială a Diabetului: tipuri, simptome și analizele necesare pentru diagnostic

Diabetul afectează sute de milioane de oameni la nivel mondial, motiv pentru care data de 14 noiembrie a fost desemnată Ziua Mondială a Diabetului. Campania își propune să crească gradul de conștientizare privind factorii de risc, importanța depistării timpurii a bolii și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Specialiștii atrag atenția și asupra prediabetului, o fază premergătoare diabetului de tip 2, în care glicemia este peste valorile normale, dar nu suficient de mare pentru un diagnostic clar de diabet. Această stare poate fi depistată prin analize medicale și poate fi ținută sub control prin schimbarea obiceiurilor zilnice.

Tipurile de diabet zaharat

Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună, în care sistemul imunitar distruge celulele din pancreas responsabile cu producerea insulinei, ducând la o lipsă totală a acesteia. Reprezintă circa 5-10% din totalul cazurilor, potrivit diabetzaharat.ro. Apare de regulă la copii, adolescenți sau adulți tineri, cu simptome care se instalează rapid, iar tratamentul presupune administrarea zilnică de insulină pe tot parcursul vieții, alături de automonitorizarea glicemiei.

Diabetul de tip 2 este forma cea mai întâlnită, cu 90-95% din cazuri. Apare atunci când celulele devin rezistente la insulină, iar pancreasul ajunge, treptat, să producă tot mai puțină insulină. Este asociat frecvent cu excesul de greutate, obezitatea și sedentarismul, afectând în special adulții peste 35-40 de ani, deși este tot mai întâlnit și la persoane tinere. Tratamentul include schimbarea stilului de viață (alimentație și mișcare), medicamente orale sau, în timp, insulină.

Diabetul gestațional apare la femeile fără diagnostic anterior de diabet, din cauza glicemiei crescute în timpul sarcinii, de obicei în trimestrul doi sau trei. De regulă dispare după naștere, dar rămâne riscul ca atât mama, cât și copilul, să dezvolte ulterior diabet de tip 2. Tratamentul constă în dietă echilibrată, monitorizarea glicemiei și, uneori, insulină.

Alte forme specifice de diabet:

• Diabetul monogenic (MODY și diabetul neonatal) - cauzat de mutații genetice ce afectează producția de insulină. Diabetul neonatal apare în primele 6 luni de viață, iar MODY la adolescenți sau tineri.
• LADA (Latent Autoimmune Diabetes in Adults) - o formă de diabet autoimun cu evoluție lentă, întâlnită la adulți, care seamănă inițial cu diabetul de tip 2.
• Diabetul secundar - provocat de boli ale pancreasului (pancreatită, fibroză chistică) sau de medicamente/substanțe chimice, precum tratamentele prelungite cu corticosteroizi.

Simptome

Simptomele apar din cauza nivelului crescut de zahăr din sânge și pot varia în funcție de tipul bolii. Semnele comune, întâlnite atât la tipul 1, cât și la tipul 2, includ:

• Sete excesivă și gură uscată
• Urinare frecventă, mai ales noaptea
• Senzație de foame intensă, chiar și după masă
• Oboseală accentuată și lipsă de energie
• Vedere încețoșată sau dificultăți de adaptare la lumină
• Scădere rapidă și nejustificată în greutate (mai ales la tipul 1)
• Vindecare lentă a rănilor și tăieturilor
• Infecții frecvente (urinare, cutanate sau fungice)
• Amorțeli sau furnicături la mâini și picioare
• Piele uscată sau pete întunecate pe gât ori axile (acanthosis nigricans)

La diabetul de tip 1, simptomele apar brusc, în câteva zile sau săptămâni, și sunt mai intense. La tipul 2, boala se instalează lent, pe parcursul mai multor ani, iar în stadiile incipiente poate fi complet asimptomatică - de aceea mulți pacienți o descoperă întâmplător, în urma unor analize de rutină.

Valori de referință pentru diagnostic:

• Glicemia a jeun (pe nemâncate): normală sub 100 mg/dl; prediabet între 100-125 mg/dl; diabet la valori de 126 mg/dl sau peste
• Hemoglobina glicozilată (HbA1c): diabet confirmat la un nivel de 6,5% sau mai mare

Analize necesare

Analize pentru diagnostic:

• Glicemia a jeun (post 8-12 ore): normal 70-100 mg/dL; prediabet 100-125 mg/dL; diabet ≥126 mg/dL (confirmat prin probe diferite)
• Hemoglobina glicozilată (HbA1c), care arată media glicemiei din ultimele 2-3 luni: normal sub 5,7%; prediabet 5,7%-6,4%; diabet ≥6,5%
• Testul de toleranță orală la glucoză (TTGO), măsurat la 2 ore după ingestia a 75g de glucoză: normal sub 140 mg/dL; prediabet 140-199 mg/dL; diabet ≥200 mg/dL
• Glicemia întâmplătoare: valori de 200 mg/dL sau mai mari, însoțite de simptome specifice (sete excesivă, urinări frecvente, scădere în greutate)

Analize suplimentare și de monitorizare:

• Examenul complet de urină și glicozuria/microalbuminuria - verifică prezența zahărului în urină și eventualele complicații renale
• Profilul lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride) - evaluează riscul cardiovascular
• Creatinina serică și ureea - evaluează funcția renală
• Insulinemia sau Peptidul C - ajută la diferențierea dintre tipul 1 și tipul 2 de diabet

Cum se poate preveni diabetul de tip 2

Prevenirea se bazează pe un stil de viață sănătos și obiceiuri zilnice care mențin glicemia și greutatea în limite normale. Recomandările includ reducerea consumului de zahăr rafinat, băuturi carbogazoase, produse de patiserie și fast-food, în favoarea cerealelor integrale, legumelor proaspete, fructelor, proteinelor slabe și grăsimilor sănătoase (ulei de măsline, nuci, pește).

Este indicată mișcarea moderată timp de cel puțin 30 de minute pe zi (mers alert, alergare ușoară, înot sau ciclism), însumând minimum 150 de minute pe săptămână. Menținerea unei greutăți normale reduce semnificativ riscul de rezistență la insulină - chiar și o scădere modestă în greutate, de 5-7%, scade considerabil riscul de îmbolnăvire.

Fumatul și consumul de alcool au un rol direct demonstrat în creșterea riscului de diabet. Somnul de 6-8 ore pe noapte și tehnicile de relaxare ajută, de asemenea, la menținerea unui nivel echilibrat al cortizolului și glicemiei. Se recomandă analize de sânge periodice (glicemie, hemoglobină glicozilată), în special după vârsta de 45 de ani sau în prezența factorilor de risc.

Situația diabetului în România

Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspândite și mai severe probleme de sănătate publică din România, afectând aproape 1,4-1,5 milioane de persoane diagnosticate, conform datelor CNAS și INSP. La această cifră se adaugă un număr semnificativ de cazuri nediagnosticate, plus alte 3 milioane de persoane aflate în stadiu de prediabet - se estimează că între 16,5% și 30% din populație se confruntă cu prediabet.

Aproximativ 1 din 10 români suferă de diabet, prevalența generală fiind estimată la circa 11,6%. Diabetul de tip 2 reprezintă marea majoritate a cazurilor, între 81% și 84%, fiind strâns legat de stilul de viață, sedentarism și obezitate. Cauzele de deces asociate diabetului duc la peste 24.000 de cazuri anual în România.