Screening gratuit pentru cancer colorectal în Oltenia: mulți pacienți refuză testarea
Programul ROCCAS 4 SVO oferă în Oltenia testare și colonoscopie gratuite pentru depistarea cancerului colorectal, dar medicii se confruntă cu refuzuri frecvente din partea pacienților.

Cancerul colorectal poate evolua mult timp fără simptome evidente, ceea ce face ca boala să fie adesea descoperită târziu. Există totuși o metodă simplă prin care poate fi depistată din timp prezența unor sângerări digestive ce ar putea indica o problemă serioasă. În anumite localități defavorizate din Oltenia, testarea este gratuită, iar persoanele care au nevoie de investigații suplimentare pot parcurge un întreg traseu medical fără costuri.
Cu toate acestea, mulți oameni refuză să participe. Unii se tem de colonoscopie, alții sunt convinși că nu au nicio problemă, iar alții preferă să ignore simptomele sau să se trateze după sfaturile unor persoane fără pregătire medicală. Este realitatea descrisă de medicul de familie Marius-Ionuț Puenea, implicat în programul regional de screening ROCCAS 4 SVO: „Mă credeți că avem rată de refuz destul de mare?”
Cum funcționează testul și cine poate participa
Programul ROCCAS 4 SVO se desfășoară în județele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea și urmărește depistarea precoce a cancerului colorectal prin implicarea medicilor de familie. Sunt vizate persoanele cu vârsta între 50 și 74 de ani, cu domiciliul sau reședința în regiunea SV Oltenia, care aparțin unor grupuri vulnerabile sau zone defavorizate.
Pacienții sunt evaluați inițial de medic, care discută despre antecedentele personale și familiale. Un istoric de cancer colorectal în familie este considerat un element important în aprecierea riscului: „Între primele întrebări este dacă au rude de sânge care au avut cancer. În general, când au avut în familie, s-a observat că și frecvența este mare în apariția cancerului de colon”, explică medicul.
Pentru persoanele care nu au indicație directă de colonoscopie se folosește testul FIT, un test imunochimic care identifică urme de sânge în materiile fecale, invizibile cu ochiul liber. Pacientul primește un kit special, pe care îl folosește acasă, recoltarea făcându-se cu ajutorul unui dispozitiv care prelevează o cantitate mică de materii fecale. Proba este identificată printr-un cod unic și trimisă la laborator.
„Este vorba de determinarea hemoragiei oculte”, spune dr. Puenea. Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat cancer – sângerarea poate avea și alte cauze, precum hemoroizii, diverticuloza sau alți polipi. „Dacă este pozitiv, poate să fie de la o boală hemoroidală, poate să fie de la o diverticulită, poate să fie de la un polip, poate să fie de la un cancer. Și atunci, cel mai bine este să facă o colonoscopie”, explică medicul.
Colonoscopie gratuită, cu anestezie și transport asigurat
În cazul unui rezultat pozitiv, pacientul este îndrumat spre colonoscopie gratuită, programată flexibil: „Colonoscopia se face programat, primește un număr de telefon, de fapt e sunat de cei de acolo și îl întreabă când poate, în ce dată. Lucrurile sunt foarte flexibile”, spune medicul.
Investigația se realizează cu aparatură performantă, prin circuitul organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, cu anestezie, iar transportul este de asemenea gratuit. „Universitatea Craiova pune cel mai bun aparat de diagnosticare la dispoziție. Rezoluție foarte bună, totul e gratuit, se face cu anestezie, într-un cadru civilizat. Sunt lucruri care, la privat, costă o grămadă de bani”, afirmă dr. Puenea.
Tocmai colonoscopia este însă cea care îi sperie pe mulți pacienți invitați la screening: „Când aude colonoscopie, spune: «Nu fac eu aia!»”, povestește medicul. Pacienții nu sunt obligați să accepte investigația – li se explică etapele și opțiunile, iar decizia le aparține: „Toate sunt cu acceptul tău, nu te obligă nimeni”.
Un rezultat negativ nu elimină nevoia de retestare periodică, în intervalele recomandate de medic. Un rezultat pozitiv impune însă continuarea investigațiilor, nu amânarea lor.
160 de persoane testate din aproximativ 400 eligibile
Medicul Puenea a reușit să testeze aproximativ 160 de persoane până la momentul discuției, dintr-o listă de circa 400 de pacienți eligibili, estimând că ar putea ajunge la 260 de persoane testate.
„Noi avem o vorbă: unii sunt de două ori mai deștepți decât medicii”, spune, cu amărăciune, medicul. În spatele refuzurilor se află adesea o combinație de teamă, rușine și lipsă de educație sanitară. Unii pacienți consideră că, dacă nu au dureri, nu au de ce să se investigheze: „Oamenii au totuși educația aia veche: «Mie nu mi se întâmplă. Eu știu ce am, mă tratez eu»”.
Medicul atrage atenția și asupra responsabilității cadrelor medicale în comunicarea cu pacienții: „Ignoranța asta, frica de medici, poate și medicii trebuie să aibă grijă cum vorbesc cu pacientul”.
Într-o rundă anterioară de screening, din peste 200 de persoane examinate, două au fost diagnosticate cu cancer colorectal. Ambele au fost operate și sunt în viață: „Din 200 și ceva de cazuri examinate, am avut doi cu cancer. Amândoi operați, amândoi trăiesc”, spune medicul.
Simptome ignorate sau puse pe seama unor afecțiuni banale
Constipația este adesea tratată acasă, fără a fi luată în calcul posibilitatea unei probleme mai serioase. La fel se întâmplă cu sângerările digestive, pe care mulți pacienți le atribuie automat hemoroizilor: „Dacă îi spui unui om: «Du-te și fă o colonoscopie pentru că ai avut sângerări», îți spune: «Nu, nu, că sunt niște hemoroizi, știu eu»”.
Nu orice constipație sau sângerare înseamnă cancer, dar simptomele persistente sau neobișnuite trebuie evaluate medical. Unele afecțiuni inflamatorii intestinale pot necesita monitorizare pe termen lung, deoarece pot crește riscul de cancer colorectal. „Diferența dintre viață și moarte poate să fie, pentru unii, faptul că ignoră o constipație, o sângerare”, avertizează medicul.
Costurile prevenției față de costurile tratamentului
Medicul subliniază și argumentul financiar: „Costă mult mai ieftin să faci prevenție și analize oncologice decât să tratezi un cancer”. O tumoră descoperită devreme poate fi operabilă, cu șanse mai bune de recuperare, în timp ce un diagnostic tardiv poate însemna intervenții complexe, chimioterapie, radioterapie și complicații severe.
Medicul povestește despre o pacientă care a amânat ani la rând un consult ginecologic, deși avea o problemă cunoscută. Când a ajuns în final la medic, boala era deja avansată, cu metastaze ganglionare. După operație și tratamente, a apărut o nouă complicație tumorală, iar starea sa s-a deteriorat.
Testul există și în farmacii, dar fără circuitul complet oferit de program
Testele pentru depistarea sângerărilor oculte pot fi cumpărate și din farmacii, costând, potrivit estimării medicului, aproximativ 60–80 de lei. Diferența majoră este că programul ROCCAS 4 SVO oferă un întreg circuit: „Ce oferă în plus programul este un întreg circuit. Dacă ai un rezultat pozitiv, e altceva”. Persoana este evaluată de medicul de familie, primește testul, proba este analizată în laborator, rezultatul este comunicat, iar în caz de rezultat pozitiv este organizată colonoscopia, cu sprijin inclusiv pentru transport.
Pacientul nu trebuie să caute singur laboratorul, să găsească un specialist, să se programeze sau să suporte costurile investigațiilor. Primul pas pentru a afla dacă poate participa este o discuție cu medicul de familie. Persoanele din zone unde medicul propriu nu este implicat în proiect se pot adresa unui alt medic de familie participant la program.
Date despre cancerul colorectal în România și UE
Cancerul colorectal rămâne cel mai frecvent tip de cancer în România, cu 12.678 de cazuri noi și aproximativ 6.800 de decese estimate pentru anul 2024. Boala ocupă locul 1 la ambele sexe cumulat, depășind cancerul pulmonar (12.407 cazuri) și cancerul de sân (12.308 cazuri).
- La bărbați: 7.683 de cazuri noi estimate (locul 3, după cancerul pulmonar și cel de prostată)
- La femei: 4.995 de cazuri noi estimate (locul 2, după cancerul de sân)
Cancerul colorectal este a doua cauză de deces oncologic în România, după cancerul pulmonar, cu aproximativ 6.800 de decese estimate în 2024, reprezentând circa 12,8% din totalul deceselor prin cancer.
Potrivit datelor Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC/ECIS) pentru 2024, la nivelul Uniunii Europene se observă o ușoară scădere generală a incidenței cancerului, de -1,7% față de 2022, la un total de 2,7 milioane de cazuri noi.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Adevărul →Știri similare
Foto ilustrativăFrigul și inima: de ce crește tensiunea arterială și când apare riscul de infarct
18 noiembrie 2026

Ministerul Sănătății propune eliberarea tratamentelor pentru scleroză multiplă și prin farmacii comunitare
17 noiembrie 2026
Foto ilustrativăStatul decontează teste genetice pentru încă șase tipuri de cancer, din 2027
17 noiembrie 2026

Alzheimer ar putea da primele semne în afara creierului, la nivelul mușchilor
17 noiembrie 2026

Medicamente „în stoc” pe hârtie, dar dispărute din farmacii: drama pacienților cronici
16 noiembrie 2026

OMS avertizează: rezistența la antibiotice ar putea cauza 39 de milioane de decese până în 2050
16 noiembrie 2026