Șapte spitale noi ar putea oferi tratamente decontate pentru boli rare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat un proiect prin care șapte spitale din țară ar urma să ofere tratamente decontate de CNAS pentru pacienții cu boli rare.
Foto ilustrativăMinistrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, 18 noiembrie, că șapte spitale din România ar putea fi incluse în programele naționale de sănătate curative, astfel încât să poată oferi tratamente decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pacienților cu boli rare. Măsura este cuprinsă într-un proiect de ordin aflat momentan în transparență decizională și are ca scop reducerea distanțelor pe care bolnavii trebuie să le parcurgă pentru a-și primi tratamentul.
Ce spitale ar urma să fie incluse
Ministerul Sănătății și CNAS au propus extinderea rețelei de unități medicale unde pacienții cu boli rare pot primi terapii specifice prin programele naționale de sănătate. Proiectul vizează spitale din Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Brașov, Zalău, Miercurea Ciuc și București, astfel încât persoanele eligibile să poată primi tratamentul mai aproape de casă, fără a mai fi nevoite să se deplaseze în alt județ.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat: „Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au pus în transparenţă decizională un proiect de ordin prin care extindem reţeaua unităţilor sanitare care pot derula programe naţionale de sănătate curative pentru pacienţii cu boli rare.”
Lista spitalelor și a bolilor rare vizate
- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca – tratamente pentru hemoglobinurie paroxistică nocturnă și purpură trombotică trombocitopenică dobândită.
- Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara – tratamente pentru miastenie gravis generalizată și neuromielită optică, afecțiuni neurologice rare ce necesită îngrijire specializată.
- Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova – tratarea bolilor neurologice rare degenerative și inflamator-imune, atât în forme cronice, cât și în situații de urgență.
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – tratamente pentru hemoglobinurie paroxistică nocturnă, miastenie gravis generalizată și neuromielită optică.
- Spitalul Județean de Urgență Zalău – tratamente pentru boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune.
- Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc – introducerea tratamentului pentru boala Fabry.
- Institutul Clinic Fundeni din București – tratament pentru alfa-manozidoză, afecțiune genetică rară.
Pentru fiecare unitate medicală, includerea în programele naționale se referă la anumite tratamente și categorii de pacienți, în funcție de diagnostic și de criteriile de eligibilitate stabilite.
Cazuri concrete care au stat la baza propunerii
Potrivit ministrului, decizia a pornit de la nevoi identificate deja în spitale: la Cluj-Napoca există trei pacienți care au nevoie de tratamentul vizat de proiect, iar la Miercurea Ciuc se află în evidența spitalului un copil diagnosticat cu boala Fabry.
Alexandru Rogobete a mai spus: „În spatele acestor modificări sunt oameni, nu doar proceduri administrative. La Cluj-Napoca există deja trei pacienţi care necesită tratament, iar la Miercurea Ciuc un copil diagnosticat cu boala Fabry. Pentru aceşti oameni şi familiile lor, fiecare drum în minus contează. Înseamnă mai puţin timp pierdut, mai puţină incertitudine şi acces mai facil la îngrijire.”
Context
Anunțul vine la câteva zile după ce ministrul a aprobat certificarea a patru noi centre de expertiză pentru boli rare, numărul total al centrelor recunoscute oficial la nivel național ajungând astfel la 85. Proiectul privind cele șapte spitale este o măsură separată, care urmărește includerea acestora în programele de tratament finanțate prin CNAS. Ministrul a mulțumit echipelor Ministerului Sănătății și CNAS, precum și asociațiilor de pacienți, pentru contribuția la pregătirea proiectului.
Până în prezent, modificările nu au intrat în vigoare. Pentru ca spitalele să poată derula efectiv noile activități decontate, proiectul trebuie să parcurgă procedurile legale rămase și să fie adoptat în forma finală.
Conținut parafrazat și adaptat de SeniorHelp din surse publice verificate.
Sursa originală: Realitatea →Știrea anterioară
Verificarea calității de asigurat se va face electronic: adeverința de hârtie devine excepție
Știrea următoare
Frigul și inima: de ce crește tensiunea arterială și când apare riscul de infarct
Știri similare

Verificarea calității de asigurat se va face electronic: adeverința de hârtie devine excepție
18 noiembrie 2026

Rafila: românii plătesc direct 26% din costurile cu sănătatea, media UE fiind de 15%
17 noiembrie 2026

CNAS: Aproape 3 milioane de români la medicul de familie nu plătesc contribuția la sănătate
17 noiembrie 2026

Premierul Luca Niculescu: pensiile vor crește în 2027, bugetul se finalizează până la final de an
17 noiembrie 2026

CNAS: de la 1 ianuarie 2027, CNP-ul va înlocui biletele de trimitere și scrisorile medicale
17 noiembrie 2026

Bilete de trimitere, concedii medicale și scrisori medicale, electronice din 2027
16 noiembrie 2026