Medicii refuză gărzile: salarii de acum 7 ani pentru ture de 32 de ore

Sistemul medical românesc traversează o criză profundă care afectează direct calitatea îngrijirii vârstnicilor, una dintre categoriile cele mai vulnerabile de pacienți. Situația din Spitalul Județean Constanța, unde medicii refuză să efectueze gărzi suplimentare, reflectă o realitate dramatică la nivel național: personalul medical funcționează la limita epuizării, în condiții care compromit siguranța pacienților.

Conform reprezentanților sindicali, motivele refuzului nu țin de lipsa de profesionalism, ci de condițiile inumane de muncă. Medicii sunt nevoiți să lucreze uneori peste 32 de ore consecutive, o perioadă în care trebuie să rămână lucizi pentru a lua decizii vitale. Această situație este deosebit de îngrijorătoare pentru pacienții vârstnici, care necesită o atenție medicală constantă și specializată pentru multiple afecțiuni cronice.

Paradoxul este că aceste ore suplimentare extenuante sunt compensate la nivelul salariilor din ianuarie 2018, deși volumul de muncă și complexitatea cazurilor au crescut semnificativ. Pentru seniorii care ajung în spitale cu urgențe medicale complexe - AVC-uri, infarct miocardic, complicații ale diabetului sau alte patologii specifice vârstei - această situație poate avea consecințe dramatice.

Criza de personal medical are un impact devastator asupra îngrijirii geriatrice. Tot mai mulți medici cu experiență în tratarea pacienților vârstnici migrează către sectorul privat sau în străinătate, lăsând sistemul public cu deficit de specialiști. Această tendință afectează în mod direct accesul seniorilor la servicii medicale de calitate, mai ales în situațiile de urgență.

Burnout-ul medical nu se limitează doar la medici, ci afectează întregul personal sanitar - asistente, infirmiere și personal auxiliar care lucrează cu pacienți vârstnici. Aceștia ajung să efectueze 7-8 ture de noapte pe lună, tot la salariile din 2018, creând un cerc vicios al epuizării care compromite calitatea îngrijirii.

Aspectul legal este clar: medicii nu pot fi obligați să efectueze gărzi suplimentare în afara celor contractuale, iar refuzul nu poate fi sancționat. Totuși, lipsa cronică de personal menține o presiune constantă asupra celor rămași în sistem, care sunt nevoiți să acopere deficitele structurale pe propria responsabilitate.

Pentru familiile cu membri vârstnici, această criză înseamnă incertitudine privind accesul la îngrijire medicală de urgență. Seniorii, care sunt utilizatori frecvenți ai serviciilor de gardă din spitale, riscă să se confrunte cu întârzieri în diagnostic și tratament, sau chiar cu transferuri între instituții medicale din cauza lipsei de personal.

Soluția acestei crize necesită o reformă profundă a sistemului, care să includă creșterea salariilor la nivelul responsabilităților actuale, îmbunătățirea condițiilor de muncă și recrutarea de nou personal. Până atunci, seniorii și familiile lor rămân cele mai vulnerabile în fața unei crize care pune în pericol însăși funcționarea sistemului medical public.