INS: aproape 5 milioane de români au peste 60 de ani, presiune tot mai mare pe pensii și sănătate

România trece printr-un proces tot mai accentuat de îmbătrânire a populației, cu efecte ce se vor resimți în economie, în sistemul de pensii și în cel de sănătate. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), aproape 5 milioane de persoane au trecut de 60 de ani, adică peste un sfert din populația țării. Silviu Vîrva, vicepreședintele INS, atrage atenția că această schimbare demografică va pune presiune pe piața muncii și va crește nevoia de servicii sociale și de îngrijire pentru vârstnici.

Cifrele INS privind populația și îmbătrânirea

Conform datelor provizorii ale INS, la 1 ianuarie 2026 România avea o populație rezidentă de circa 19 milioane de persoane. Dintre acestea, 4,89 milioane aveau peste 60 de ani, reprezentând 25,7% din total. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu o pondere de 58,7%. Aceste date au fost prezentate de Silviu Vîrva la conferința „România după 60”, dedicată provocărilor legate de îmbătrânirea populației și îngrijirea pe termen lung.

Fenomenul este alimentat de scăderea natalității și de sporul natural negativ. Indicele de îmbătrânire demografică arată clar evoluția: dacă în 2016 existau 112 persoane vârstnice la fiecare 100 de tineri, în 2026 raportul a urcat la 135,9. Această creștere, în doar zece ani, reflectă un dezechilibru tot mai pronunțat între generații, cu consecințe asupra economiei și societății.

Vicepreședintele INS a subliniat că schimbările demografice nu țin doar de numărul persoanelor dintr-o anumită categorie de vârstă, ci afectează direct capacitatea statului de a susține sistemele de pensii, sănătate și protecție socială. Pe măsură ce generațiile tinere devin tot mai puțin numeroase în raport cu cele vârstnice, baza de contribuabili se poate restrânge, în timp ce cheltuielile pentru serviciile destinate seniorilor vor continua să crească.

„Nu vorbim, așadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicații directe asupra pieței muncii, sustenabilității sistemelor de pensii, sănătății și protecției sociale. Așadar, avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generațiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potențial mai restrânsă de contribuabili și cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate și servicii sociale”, a declarat Silviu Vîrva, vicepreședintele Institutului Național de Statistică.

Piața muncii, afectată după vârsta de 60 de ani

Reprezentantul INS arată că reducerea numărului persoanelor active poate crea dificultăți de recrutare, lipsă de personal în anumite domenii și presiuni asupra costurilor salariale pentru angajatori. Diferențele de ocupare pe grupe de vârstă sunt semnificative, mai ales după 65 de ani, când procentul celor care continuă să lucreze scade mult.

Astfel, în 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele între 60 și 64 de ani. Pentru grupa 65-69 de ani, procentul scădea la doar 5,2%, iar pentru cei între 70 și 74 de ani ajungea la 1,1%. Pentru comparație, rata de ocupare la nivel național era de 48,3%. Vîrva consideră că îmbătrânirea populației trebuie tratată și ca o problemă economică și instituțională, nu doar demografică.

Nevoie de prevenție și menținere a autonomiei seniorilor

Vicepreședintele INS susține că România trebuie să regândească organizarea serviciilor pentru persoanele în vârstă. El a explicat că îmbătrânirea este un proces individual, iar nevoile fiecărei persoane depind de starea de sănătate, situația financiară și sprijinul din partea familiei. De aceea, un sistem modern nu ar trebui să se concentreze doar pe cei care au ajuns deja dependenți de ajutor, ci și pe prevenirea pierderii autonomiei.

„Apreciez că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenție și susținerea îmbătrânirii active. Aceasta presupune o schimbare de perspectivă: să nu privim îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, a dependenței și a nevoii de îngrijire, ci și prin prisma prevenției, a menținerii autonomiei, a participării sociale și a calității vieții”, a mai declarat Silviu Vîrva.

În opinia sa, România are nevoie de servicii de îngrijire pe termen lung care să fie accesibile, diversificate și adaptate fiecărei persoane, cu sprijin diferențiat în funcție de gradul de dependență și continuitate indiferent dacă este vorba de asistență la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau centre rezidențiale. Totodată, el consideră esențiale investițiile în prevenție, pentru ca persoanele în vârstă să își păstreze independența cât mai mult timp.

O responsabilitate tot mai mare pentru stat

Silviu Vîrva a subliniat că obiectivul nu ar trebui să fie doar îmbunătățirea îngrijirii persoanelor deja dependente, ci și prevenirea sau întârzierea apariției acestei dependențe, printr-o investiție mai mare în măsuri care ajută vârstnicii să își mențină sănătatea, autonomia și participarea socială.

De asemenea, el a atras atenția că îngrijirea persoanelor vârstnice nu poate rămâne exclusiv în sarcina familiilor sau a serviciilor actuale. Sunt necesare politici publice, resurse financiare, infrastructură adecvată, personal calificat și colaborare între sectorul public și cel privat. Potrivit lui Vîrva, România trebuie să se pregătească nu doar pentru creșterea ponderii populației vârstnice, ci și pentru schimbările economice și sociale pe care această evoluție le va aduce.