Când este nevoie de revascularizare coronariană? Explică Dr. Lucian Câlmâc

O durere în piept la efort, o senzație de apăsare sau dificultatea de a respira pot indica faptul că inima nu primește suficient sânge. Aceste semne pot fi asociate cu boala coronariană, una dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare. Atunci când medicamentele nu mai sunt eficiente, poate fi necesară o procedură de revascularizare coronariană, prin care se restabilește circulația sângelui către mușchiul inimii.

Dr. Lucian Câlmâc, medic primar Cardiologie, cu competență în Cardiologie Intervențională și coordonator al Departamentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul NORD Pipera, a explicat în ce situații este nevoie de o astfel de intervenție, cum decurge și ce presupune recuperarea.

Ce se întâmplă când arterele coronare se îngustează

Inima are nevoie permanent de sânge, adus prin arterele coronare. Cu timpul, pe pereții acestora se pot depune colesterol și alte substanțe, formând plăci de aterom. Pe măsură ce aceste plăci cresc, spațiul prin care circulă sângele se micșorează, iar fluxul sanguin către inimă scade.

Primele simptome apar de obicei când inima este solicitată mai mult – la urcatul scărilor, mers rapid sau în momente de emoție puternică, fie pozitivă, fie negativă. Pacientul poate resimți presiune în piept, oboseală mai rapidă sau respirație îngreunată. În alte cazuri, boala evoluează fără semne clare, până la un eveniment acut, cum ar fi infarctul miocardic, sau chiar moartea subită de cauză cardiacă.

Nu orice îngustare a unei artere impune însă o intervenție. Uneori sunt suficiente tratamentul medicamentos și controlul factorilor de risc. În alte situații, restabilirea circulației devine necesară pentru a reduce simptomele sau riscul de complicații.

„Nu orice îngustare a unei artere coronare necesită implantarea unui stent. Decizia de revascularizare trebuie să țină cont de impactul leziunii asupra circulației sângelui, de simptomele pacientului și de beneficiile pe care intervenția le poate aduce. Obiectivul este să alegem tratamentul potrivit pentru fiecare situație clinică, nu doar să tratăm o imagine angiografică”, explică Dr. Lucian Câlmâc.

Coronarografia identifică zonele afectate

Atunci când există suspiciunea unei forme avansate de boală coronariană, medicul poate recomanda coronarografia, o investigație care permite vizualizarea detaliată a arterelor inimii și depistarea zonelor cu circulație deficitară.

Procedura constă în introducerea unui cateter subțire printr-o arteră de la nivelul încheieturii mâinii sau, mai rar, al coapsei. Cu ajutorul unei substanțe de contrast și al razelor X, medicul poate urmări traseul vaselor de sânge și identifica eventualele îngustări.

„De cele mai multe ori, pentru efectuarea coronarografiei folosim abordul radial, care presupune introducerea unui cateter subțire prin artera de la nivelul încheieturii mâinii, până la arterele coronare. Comparativ cu abordul femural, realizat prin artera de la nivelul coapsei, această tehnică reduce riscul de sângerare la locul puncției, presupune un disconfort mai mic și permite pacientului să se mobilizeze mai repede după procedură”, detaliază Dr. Lucian Câlmâc.

Dacă investigația este strict diagnostică și nu apar complicații, pacientul poate fi externat în aceeași zi, după câteva ore de monitorizare. În cazul în care sunt descoperite leziuni semnificative, medicul decide dacă este necesară o intervenție și care metodă este potrivită.

Angioplastia coronariană: deschiderea arterei fără operație

Angioplastia coronariană este una dintre cele mai folosite metode de revascularizare. Este o procedură minim invazivă, care permite lărgirea unei artere îngustate fără a mai fi necesară deschiderea toracelui.

Medicul introduce prin cateter un balon de mici dimensiuni, pe care îl poziționează exact în zona afectată. Prin umflarea balonului, artera se dilată și circulația sângelui se îmbunătățește. În majoritatea cazurilor, este implantat și un stent – un mic dispozitiv metalic ce susține peretele vasului și îl menține deschis.

Există și situații mai complicate, în care depunerile de calciu au întărit pereții arterelor, iar simpla dilatare cu balonul nu este suficientă. În aceste cazuri se poate recurge la rotablația coronariană, o procedură minim invazivă în care un dispozitiv de mici dimensiuni, prevăzut cu un cap rotativ acoperit cu particule de diamant, îndepărtează controlat o parte din depunerile dure de calciu. Astfel, zona îngustată poate fi pregătită pentru dilatarea cu balonul și implantarea corectă a stentului.

„Cardiologia intervențională permite astăzi tratarea unor leziuni coronariene care, în trecut, reprezentau provocări tehnice importante. Procedurile sunt adaptate anatomiei arterelor și gradului de calcificare, iar în cazurile complexe putem utiliza tehnici suplimentare pentru a pregăti vasul și a obține o dilatare corespunzătoare”, completează medicul.

Stent sau bypass: soluția depinde de fiecare caz

Pentru unii pacienți, angioplastia este suficientă. Pentru alții, mai ales atunci când sunt afectate mai multe artere sau îngustările sunt foarte complexe, medicii pot recomanda bypass-ul coronarian.

Spre deosebire de angioplastie, care redeschide artera afectată, bypass-ul este o intervenție chirurgicală prin care se creează un nou traseu pentru sânge, ocolind porțiunea blocată sau îngustată.

Alegerea metodei depinde de localizarea și gravitatea leziunilor, de funcția inimii, de vârsta și starea generală a pacientului, dar și de prezența altor afecțiuni, cum este diabetul zaharat.

La Centrul de Boli Cardiovasculare din cadrul Spitalului NORD Pipera, deciziile de tratament sunt luate de o echipă multidisciplinară, numită Heart Team, formată din cardiologi, cardiologi intervenționiști, chirurgi cardiovasculari și specialiști în anestezie și terapie intensivă. Centrul dispune de infrastructură pentru diagnostic cardiovascular avansat, proceduri intervenționale și chirurgie cardiacă, inclusiv pentru cazuri complexe.

Viața după implantarea unui stent

O intervenție reușită poate îmbunătăți circulația sângelui și reduce simptomele care limitau activitățile zilnice. Totuși, implantarea unui stent sau efectuarea unui bypass nu înseamnă că boala coronariană a dispărut.

Ateroscleroza poate continua să afecteze și alte zone ale arterelor, de aceea tratamentul nu se încheie la externare. Controlul colesterolului, al tensiunii arteriale și al glicemiei, renunțarea la fumat, activitatea fizică adaptată și respectarea tratamentului prescris rămân esențiale pentru reducerea riscului cardiovascular.

La pacienții cu stent, tratamentul antiagregant plachetar are un rol important în prevenirea cheagurilor de sânge și nu trebuie oprit fără indicația cardiologului.

„Revascularizarea este o etapă importantă în tratamentul bolii coronariene, dar îngrijirea pacientului nu se încheie odată cu procedura. Rezultatele pe termen lung depind și de controlul factorilor de risc, de respectarea tratamentului și de monitorizarea cardiologică. Este important ca pacientul să înțeleagă atât beneficiile intervenției, cât și rolul său în prevenirea unor noi evenimente cardiovasculare”, subliniază Dr. Lucian Câlmâc.