Colesterolul „rău” scăzut nu elimină riscul de infarct. Ce au descoperit cercetătorii

Mulți oameni cred că, dacă au colesterolul „rău” (LDL) în limitele normale, riscul de infarct este eliminat. O echipă internațională de cercetători, coordonată de specialiști de la Universitatea de Tehnologie Chalmers din Suedia, arată însă că lucrurile sunt mai complicate. Studiul, publicat în revista European Heart Journal și prezentat de ScienceDaily, a identificat două tipuri de particule din sânge care pot provoca inflamații și modificări ale vaselor de sânge, independent de acumularea colesterolului.

Bolile cardiovasculare rămân una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 17,9 milioane de persoane mor anual din cauza acestor afecțiuni, iar peste 80% dintre decese sunt provocate de infarct și accident vascular cerebral.

Reducerea colesterolului LDL rămâne una dintre principalele metode de prevenire a bolilor de inimă, pentru că acesta favorizează formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor, îngustând vasele de sânge. Dacă o astfel de placă se rupe, se poate forma un cheag care blochează circulația și provoacă infarct.

Totuși, medicii observaseră de mult timp că scăderea LDL nu înlătură complet riscul: unele persoane dezvoltă în continuare boli coronariene chiar și atunci când tratamentele reușesc să aducă colesterolul în limitele recomandate.

Ce au analizat cercetătorii în sângele a aproximativ 35.000 de persoane

Pentru a găsi o explicație, cercetătorii au analizat probe de sânge de la aproximativ 35.000 de participanți la proiectul britanic UK Biobank, persoane fără antecedente de boli cardiovasculare. Au fost examinate aproape 3.000 de proteine, ale căror rezultate au fost comparate cu informațiile genetice și istoricul medical al participanților, urmărit pe termen lung.

Studiul a analizat trei categorii de particule transportoare de grăsimi din sânge: colesterolul LDL, lipoproteinele bogate în trigliceride (TRL) și lipoproteina(a), cunoscută drept Lp(a). Toate trei pot contribui la depunerea colesterolului în pereții arterelor, dar cercetătorii au descoperit diferențe importante în modul în care acționează asupra sistemului cardiovascular.

„Am vrut să înțelegem ce se întâmplă dincolo de acumularea colesterolului în pereții arterelor, dacă diferitele particule care transportă grăsimi pot afecta vasele de sânge în moduri diferite și de ce riscul de boli cardiace persistă”, a explicat Jakub Morze, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea Chalmers.

Două tipuri de particule, legate de inflamație și modificări ale arterelor

Una dintre cele mai importante descoperiri privește lipoproteinele bogate în trigliceride (TRL) și lipoproteina(a). Deși au structuri diferite, cercetătorii au găsit asemănări semnificative între proteinele asociate acestora. Analizele arată că ambele tipuri de particule sunt legate de proteine capabile să atragă celulele sistemului imunitar, favorizând inflamația și modificarea structurii pereților vaselor de sânge. Aceste procese ar putea contribui la apariția bolilor cardiovasculare chiar și atunci când LDL este controlat prin tratament.

În schimb, proteinele asociate particulelor LDL au fost corelate în principal cu acumularea colesterolului în pereții arterelor, nu cu inflamația. Descoperirea sugerează că diferitele tipuri de lipoproteine contribuie la ateroscleroză prin mecanisme biologice distincte.

„Suprapunerea observată între TRL și Lp(a) este una dintre cele mai interesante descoperiri. Aceasta sugerează că particulele pot afecta aceleași procese inflamatorii și vasculare”, a mai spus Jakub Morze, adăugând că identificarea acestor mecanisme ar putea permite strategii de prevenție mai precise.

Colesterolul LDL scăzut nu înseamnă că riscul a dispărut

Rezultatele oferă o explicație pentru ceea ce specialiștii numesc „risc cardiovascular rezidual” – riscul care persistă chiar și după controlarea factorilor cunoscuți, precum LDL. Lipoproteina(a) este deja recunoscută ca factor de risc pentru bolile coronariene, nivelul ei fiind influențat în mare parte de moștenirea genetică. În ceea ce privește lipoproteinele bogate în trigliceride, cercetătorii au observat că particulele rămase după eliminarea trigliceridelor pot contribui la acumularea colesterolului în artere, dar efectele lor par să meargă dincolo de simpla depunere de grăsimi, implicând și procese inflamatorii.

Potrivit cercetătorilor, înțelegerea acestor mecanisme ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc cardiovascular ridicat, chiar dacă analizele arată valori bune ale colesterolului LDL.

Spre metode de prevenire mai personalizate

Rezultatele, publicate în European Heart Journal, deschid calea unor metode mai personalizate de prevenție. Cercetătorii vor să stabilească dacă măsurarea proteinelor implicate în inflamație sau dezvoltarea unor tratamente care vizează aceste mecanisme ar putea reduce riscul de infarct. Important de precizat: studiul nu a testat niciun tratament nou și nu a validat un test de sânge gata de folosit în practica medicală curentă.

„Reducerea colesterolului LDL rămâne o componentă fundamentală a prevenției. Rezultatele noastre indică procese biologice care ar putea explica o parte din riscul care persistă dincolo de LDL”, a declarat Clemens Wittenbecher, coordonatorul cercetării și profesor asistent de medicină de precizie și diagnostic la Universitatea Chalmers. Acesta a precizat că următorul pas va fi stabilirea măsurii în care identificarea sau influențarea acestor procese poate îmbunătăți prevenția cardiovasculară, alături de tratamentele deja existente.

Cercetătorii subliniază că descoperirea nu reduce importanța scăderii colesterolului LDL, o măsură cu beneficii demonstrate în prevenirea infarctului. Concluzia studiului este însă că sănătatea cardiovasculară depinde de mai multe mecanisme biologice, iar controlul colesterolului „rău”, deși esențial, nu este întotdeauna suficient pentru eliminarea tuturor riscurilor.