Brânza, legată de o îmbătrânire mai lentă a creierului - descoperire după un studiu de 12 ani

Un studiu realizat pe peste 1.600 de persoane, urmărite timp de aproximativ 12 ani, sugerează că cei care consumă mai multă brânză ar putea avea o îmbătrânire mai lentă a creierului. Cercetătorii au descoperit că persoanele cu un consum mai ridicat de brânză prezentau o reducere mai lentă a volumului anumitor regiuni cerebrale, inclusiv a celor implicate în memorie. Rezultatul este considerat neobișnuit, pentru că brânza se numără printre alimentele recomandate a fi limitate în unele diete destinate protejării creierului.

Studiul a fost publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry și prezentat de BMJ Group pe 1 octombrie 2026, potrivit Science Daily. Cercetarea a analizat legătura dintre alimentație și modificările structurale ale creierului odată cu înaintarea în vârstă, concentrându-se în special pe efectele dietei MIND - un regim care combină principiile dietei mediteraneene cu recomandările pentru reducerea tensiunii arteriale.

Rezultatele generale au arătat că persoanele care respectau mai atent dieta MIND aveau o pierdere mai lentă de țesut cerebral. Totuși, analiza alimentelor luate separat a adus și câteva constatări neașteptate.

Brânza, asociată cu o reducere mai lentă a volumului creierului

Persoanele cu un consum mai mare de brânză prezentau o diminuare mai lentă a volumului materiei cenușii și al hipocampului, regiunea esențială pentru memorie și învățare. De asemenea, un consum mai ridicat de brânză a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale - cavitățile pline cu lichid care tind să se mărească pe măsură ce țesutul cerebral se reduce.

Cercetătorii au observat și mai puține hiperintensități ale substanței albe, modificări vizibile la RMN care pot indica afectarea țesutului cerebral.

Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât dieta MIND recomandă, de fapt, limitarea brânzei, alături de unt, carne roșie, dulciuri și alimente prăjite. Specialiștii atrag însă atenția că aceste asocieri nu demonstrează că brânza protejează direct neuronii sau previne bolile neurodegenerative.

Studiul a urmărit 1.647 de persoane timp de aproximativ 12 ani

Cercetătorii au analizat datele a 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, incluși în Framingham Heart Study Offspring, un amplu proiect de cercetare din Statele Unite. La începutul studiului, participanții aveau o vârstă medie de 60 de ani.

Aceștia au completat chestionare despre obiceiurile alimentare și au efectuat cel puțin două examinări RMN cerebrale, realizate între 1999 și 2019. Niciunul dintre participanți nu avea demență sau antecedente de accident vascular cerebral la prima examinare.

Pe parcursul monitorizării, cercetătorii au urmărit modificările volumului total al creierului, ale materiei cenușii, materiei albe și hipocampului - structuri care suferă modificări odată cu vârsta, unele pierderi de țesut fiind asociate cu declinul cognitiv și bolile neurodegenerative.

Dieta MIND, asociată cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă cu echivalentul a 2,5 ani

Alimentația participanților a fost evaluată printr-un scor între 0 și 15 puncte, valorile mai mari indicând o respectare mai strictă a recomandărilor dietei MIND. Fiecare creștere cu trei puncte a scorului a fost asociată cu o reducere de aproximativ 20% a ritmului de pierdere a materiei cenușii.

Potrivit autorilor, această diferență corespunde unui echivalent de aproximativ 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată, estimată pe baza modificărilor structurale văzute la RMN. Participanții cu scoruri mai mari prezentau și o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale, echivalentă cu aproximativ un an de îmbătrânire întârziată.

Cercetătorii precizează că aceste rezultate nu înseamnă că dieta prelungește efectiv viața sau întinerește creierul cu 2,5 ani, ci reflectă diferențe statistice în modificările structurale observate.

Fructele de pădure și carnea de pasăre, printre alimentele cu rezultate favorabile

Pe lângă brânză, cercetătorii au identificat asocieri favorabile pentru fructele de pădure și carnea de pasăre. Un consum mai ridicat de fructe de pădure a fost legat de o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale. Carnea de pasăre a fost asociată atât cu o extindere mai lentă a ventriculelor, cât și cu o reducere mai mică a volumului materiei cenușii.

Autorii consideră că alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele de pădure, și sursele de proteine de calitate ar putea limita stresul oxidativ și deteriorarea neuronală.

În schimb, un consum mai ridicat de dulciuri a fost asociat cu o extindere mai rapidă a ventriculelor și o reducere mai accentuată a volumului hipocampului. Alimentele de tip fast-food prăjit au fost, la rândul lor, legate de o pierdere mai mare a volumului hipocampal.

Cerealele integrale, un alt rezultat neașteptat

Consumul mai ridicat de cereale integrale, considerate în general benefice și recomandate în dieta MIND, a fost asociat cu unele modificări cerebrale nefavorabile: pierderea mai rapidă a materiei cenușii și a volumului hipocampului, precum și o extindere mai accentuată a ventriculelor.

Cercetătorii nu au stabilit însă că cerealele integrale provoacă aceste modificări - rezultatele pot fi influențate de alte caracteristici alimentare, de starea generală de sănătate sau de factori care nu au putut fi controlați complet. Studiul nu reprezintă un motiv pentru eliminarea cerealelor integrale din alimentație.

Beneficiile alimentației, mai evidente la persoanele în vârstă

Asocierea dintre respectarea dietei MIND și modificările mai lente ale structurii cerebrale a fost mai puternică la participanții mai în vârstă. Rezultate favorabile mai pronunțate au fost observate și la persoanele active fizic, precum și la cele fără suprapondere sau obezitate.

Aceste constatări sugerează că alimentația ar putea avea un rol mai important atunci când este combinată cu alte obiceiuri sănătoase. Totuși, cercetătorii nu au demonstrat că o schimbare a dietei poate preveni direct boala Alzheimer sau alte afecțiuni neurodegenerative.

Înseamnă că ar trebui să mâncăm mai multă brânză?

Autorii studiului subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Cercetarea este observațională, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri între alimentație și modificările creierului, dar nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate.

În plus, obiceiurile alimentare au fost evaluate prin chestionare, iar răspunsurile participanților pot conține erori. Cercetătorii nu au putut exclude complet influența unor factori genetici, a schimbărilor alimentare apărute în timp sau a unor probleme cognitive ușoare existente la începutul monitorizării.

Rezultatele privind brânza nu pot fi transformate într-o recomandare de a crește consumul acesteia. Studiul nu a stabilit o cantitate optimă de brânză care să protejeze creierul și nici nu a demonstrat că aceasta reduce riscul de demență.

Concluzia principală a cercetătorilor este că respectarea dietei MIND a fost asociată cu o îmbătrânire structurală mai lentă a creierului, în timp ce rezultatele neașteptate privind brânza și cerealele integrale arată că relația dintre alimentație și sănătatea cerebrală este mai complexă decât se credea. Descoperirile ar putea sta la baza unor viitoare cercetări privind rolul alimentelor individuale în menținerea sănătății creierului pe termen lung.