Fostul șef CNAS Horațiu Moldovan respinge acuzațiile lui Rogobete privind „dezastrul” din sănătate

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a reacționat joi la acuzațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, potrivit cărora ar fi lăsat în urmă un „dezastru” în sistem și facturi neplătite de 30 de miliarde de lei. Moldovan susține că o acuzație de o asemenea amploare trebuie dovedită, nu doar afirmată public.

„30 de miliarde de lei «datorii în sănătate»? O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon. Când un om de stat vorbește despre «cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani», despre facturi neplătite, despre «greaua moștenire» și despre incompetența altora, despre dezastrul lăsat de alții, are obligația să explice clar cifrele”, a scris Moldovan, joi, pe Facebook.

Fostul oficial consideră că publicul trebuie să înțeleagă clar diferența dintre sumele deja scadente și cele necesare pentru cheltuielile viitoare: „Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță”.

„Restanțele”

Potrivit datelor prezentate de Moldovan, la sfârșitul anului 2024 existau 1,4 miliarde de lei plăți restante pentru servicii medicale și medicamente, plus peste 4 miliarde de lei restanțe la concedii medicale, unele cu termenul de plată depășit cu 2-3 ani.

„La sfârșitul anului 2025, aceste restanțe erau ZERO! La finalul lunii septembrie 2026, restanțele tot ZERO! În 2025, CNAS a făcut plăți de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetență? Dezastru? Tăieri?”, a scris fostul președinte al CNAS.

Pentru 2026, CNAS a propus inițial un buget de 97,08 miliarde de lei, însă Parlamentul a aprobat un buget de cheltuieli de 82,79 miliarde de lei. După calcularea economiilor obținute prin eficientizarea cheltuielilor, nu prin tăieri, instituția a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei – 6,45 miliarde pentru sănătate și 4,77 miliarde pentru concedii medicale.

Moldovan precizează că această sumă reprezintă cât ar fi necesar suplimentar pentru ca, la finalul anului 2026, plățile să fie la zi atât pentru sănătate, cât și pentru concedii medicale, și nu înseamnă plăți întârziate. „Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!”, a subliniat el.

Referitor la concediile medicale, acesta a precizat că raportul tratează separat situația acestora, inclusiv întârzierile la plată. „Chiar dacă plățile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate județele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune «dezastru», mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024”, a mai scris Moldovan.

Soluții

Fostul șef al CNAS consideră că pentru problemele existente trebuie găsite soluții: „Oamenii de stat găsesc soluții, nu se plâng, nu panichează pacienții!”.

El a mai atras atenția că CNAS și Ministerul Sănătății au responsabilități și bugete diferite: „Dacă se confundă, intenționat sau nu, bugete, atribuții și responsabilități instituționale diferite, lucrul acesta este remarcat de către cei care chiar cunosc sistemul de sănătate și ne etalăm, din nou, expertiza, competența și abilitățile de oameni de stat”.

În privința sumei de 30 de miliarde de lei invocate de ministru, Moldovan a cerut clarificări concrete: cine are de plătit, cui, pentru ce, cât anume trebuia deja achitat și cât reprezintă fonduri necesare pentru lunile următoare, precum și modul în care s-a ajuns la acest total. „Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual și publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns și ce documente dovedesc acest lucru. O asemenea acuzație se susține cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu țin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârșit...”, a conchis el.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, declarase miercuri că nepriceperea și incompetența administrativă a fostului președinte al CNAS au generat cea mai mare criză din cadrul programelor naționale, precizând că o criză financiară de o asemenea amploare în sistemul sanitar din România nu a mai fost înregistrată de peste 10 ani.