Studiu pe 340.000 de persoane: ce tip de alcool crește cel mai mult riscul de deces

Un nou studiu realizat pe peste 340.000 de persoane sugerează că tipul de alcool consumat poate influența riscul de deces prematur. Cercetătorii au găsit diferențe semnificative între bere, vin și băuturi spirtoase, inclusiv în privința deceselor cauzate de cancer și boli cardiovasculare, potrivit News Medical.

Rezultatele arată că până și un consum moderat de alcool este asociat cu un risc mai mare de deces prin cancer. Studiul a fost publicat în revista Nutrition Journal și a analizat legătura dintre cantitatea și tipul de alcool consumat și mortalitatea pe termen lung.

Cercetătorii au folosit date despre 340.924 de participanți din UK Biobank, o bază de date biomedicale amplă din Marea Britanie. Vârsta medie a participanților a fost de aproximativ 56 de ani, iar aceștia au fost urmăriți timp de 13,4 ani în medie. În această perioadă au fost înregistrate 22.381 de decese. Specialiștii au analizat atât mortalitatea generală, cât și decesele provocate de cancer, boli cardiovasculare și alte afecțiuni.

Berea și băuturile spirtoase, asociate cu riscuri mai mari

Persoanele care consumau cantități mari de alcool, indiferent de tip, au prezentat un risc mai ridicat de deces din toate cauzele, comparativ cu cele care nu beau alcool sau beau foarte rar. Totuși, au apărut diferențe importante în funcție de băutură.

Consumul ridicat de bere și cidru a fost legat de o mortalitate mai mare, atât generală, cât și prin cancer și boli cardiovasculare. Mai mult, chiar și un consum redus de bere sau cidru a fost asociat cu o creștere a mortalității prin cancer.

În cazul băuturilor spirtoase, cercetătorii au identificat asocieri cu un risc crescut de deces chiar și la niveluri reduse de consum. În general, creșterea cantității de alcool a fost legată de mortalitate generală, cardiovasculară și prin cancer mai mare, iar această legătură a fost determinată în principal de bere, cidru și băuturi spirtoase.

Vinul roșu, asociat cu un risc mai mic de deces în anumite condiții

Situația a fost diferită pentru vin. Persoanele care consumau cantități mici de vin au avut, în unele analize, o mortalitate mai redusă decât cele care beau foarte puțin sau deloc.

Mai exact, consumul redus sau moderat de vin roșu a fost asociat cu un risc mai mic de deces din toate cauzele, inclusiv boli cardiovasculare și alte afecțiuni. Această asociere nu s-a păstrat însă la consum ridicat: persoanele care beau cantități mari de vin roșu au avut un risc mai mare de mortalitate generală și prin cancer.

Pentru vinul alb, consumul ridicat a fost asociat cu mortalitate crescută din toate cauzele, inclusiv cancer. De asemenea, consumul ridicat de vin fortificat a fost legat de un risc mai mare de deces.

Cercetătorii atrag atenția că aceste rezultate nu demonstrează că vinul roșu protejează organismul. Diferențele observate ar putea fi explicate și de alți factori, precum alimentația, activitatea fizică sau alte caracteristici ale persoanelor studiate.

Chiar și consumul moderat de alcool a fost asociat cu un risc crescut de cancer

Unul dintre cele mai importante rezultate privește legătura dintre alcool și cancer. Persoanele cu un consum moderat de alcool au prezentat un risc mai mare de mortalitate prin cancer, chiar dacă nu a fost identificată o creștere semnificativă a mortalității generale pentru această categorie.

Cercetătorii au analizat 20 de categorii de decese provocate de cancer, în funcție de localizarea bolii. Pentru 15 dintre acestea au identificat asocieri între consumul total de alcool sau anumite tipuri de băuturi și creșterea mortalității, după aplicarea corecțiilor statistice. Printre afecțiunile vizate se numără cancerele din zona capului și gâtului, ale sistemului respirator, ale aparatului digestiv, ale ficatului și vezicii biliare, precum și anumite cancere hematologice, mamare și genitale.

Aceste rezultate confirmă preocupările legate de efectele alcoolului asupra riscului oncologic, chiar și atunci când cantitățile consumate nu sunt foarte mari.

Contează dacă alcoolul este consumat în timpul mesei?

Studiul a analizat și dacă momentul consumului de alcool influențează mortalitatea. Persoanele care obișnuiau să bea alcool uneori sau de regulă în timpul meselor au avut o mortalitate mai redusă, în timp ce consumul de alcool în afara meselor a fost asociat cu efecte negative mai pronunțate, în special la niveluri ridicate de consum.

Cercetătorii subliniază însă că nu au demonstrat că asocierea alcoolului cu mesele reduce direct efectele sale nocive. Persoanele care beau la masă pot avea obiceiuri alimentare sau stiluri de viață diferite, care influențează rezultatele.

Ce cantitate de alcool a fost considerată „moderată” în studiu

Participanții au fost împărțiți în categorii în funcție de cantitatea de alcool pur consumată. Grupul de referință a inclus persoanele care nu consumau alcool sau beau ocazional, cel mult 20 de grame de alcool pur pe săptămână.

Consumul redus a fost definit astfel: pentru bărbați, peste 20 de grame pe săptămână, dar cel mult 20 de grame pe zi; pentru femei, peste 20 de grame pe săptămână, dar cel mult 10 grame pe zi.

Consumul moderat a fost stabilit între peste 20 și 40 de grame pe zi pentru bărbați și între peste 10 și 20 de grame pe zi pentru femei. Consumul ridicat a depășit aceste praguri.

Pentru comparație, 20 de grame de alcool pur reprezintă aproximativ cantitatea dintr-o bere de 500 de mililitri cu o concentrație de 5%, echivalentă cu un pahar de vin de 200 de mililitri. Cercetătorii precizează că aceste categorii au fost folosite exclusiv pentru analiza statistică și nu reprezintă recomandări privind cantități sigure de alcool.

Cercetătorii avertizează că rezultatele nu demonstrează că vinul este mai sănătos

Autorii studiului au semnalat mai multe limitări ale cercetării. În primul rând, este un studiu observațional, care poate identifica asocieri între consumul de alcool și mortalitate, dar nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate.

În plus, datele despre consumul de alcool au fost declarate chiar de participanți și colectate în principal la începutul perioadei de monitorizare. Cercetătorii au ținut cont de factori precum vârsta, sexul, fumatul, activitatea fizică, alimentația, indicele de masă corporală și istoricul medical, dar nu poate fi exclusă influența altor factori nemăsurați.

O altă limitare este că 96,3% dintre participanți erau persoane albe, ceea ce poate reduce aplicabilitatea rezultatelor la alte populații.

Deși consumul redus sau moderat de vin a fost asociat cu o mortalitate mai mică în anumite situații, cercetătorii subliniază că acest rezultat nu dovedește un efect protector. Concluzia principală a studiului este că un consum ridicat de alcool, indiferent de tip, este asociat cu un risc crescut de deces, iar chiar și consumul moderat este legat de o mortalitate mai mare prin cancer.

Autorii amintesc că Organizația Mondială a Sănătății avertizează că nu există un nivel de consum de alcool care să poată fi considerat lipsit de riscuri pentru sănătate.