Studiu pe 460.000 de persoane: nu toate alimentele ultraprocesate cresc riscul de cancer de colon

Un studiu de amploare desfășurat pe mai mult de 460.000 de persoane din Statele Unite aduce concluzii neașteptate despre legătura dintre alimentele ultraprocesate și cancerul colorectal. Cercetarea a fost coordonată de Erikka Loftfield, din cadrul Institutului Național al Cancerului din SUA, și a fost publicată pe 15 octombrie 2026 în revista științifică PLOS Medicine. Rezultatele au fost preluate de ScienceDaily.

Concluzia principală: un consum mai mare de alimente ultraprocesate, privit per ansamblu, nu este asociat cu un risc crescut de cancer de colon. În schimb, atunci când cercetătorii au analizat separat diferite categorii de produse ultraprocesate, au găsit diferențe semnificative – unele categorii au fost legate de un risc mai mic, altele de un risc mai mare.

Efecte diferite, în funcție de tipul de aliment

Studiul contestă ideea că toate alimentele ultraprocesate ar avea același impact asupra sănătății. Potrivit autorilor, valoarea nutrițională și ingredientele folosite ar conta mai mult decât gradul de procesare în sine. De menționat că alimentele ultraprocesate reprezintă, în prezent, peste jumătate din aportul caloric zilnic al adulților din SUA, motiv pentru care au fost tot mai des studiate în legătură cu boli cronice, inclusiv cancerul colorectal.

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii au analizat datele medicale și alimentare a 461.682 de americani, cu vârste între 50 și 71 de ani la momentul înrolării. Participanții fac parte din studiul NIH-AARP Diet and Health Study, început în perioada 1995-1996.

La înscriere, aceștia au completat chestionare despre frecvența consumului diverselor alimente, pe baza cărora cercetătorii au estimat cantitatea de produse ultraprocesate consumată de fiecare persoană. Monitorizarea a continuat până în 2018, perioada mediană de urmărire fiind de 18,8 ani.

Rezultatul general: persoanele cu un consum mai mare de alimente ultraprocesate nu au avut o incidență mai mare a cancerului colorectal față de cele cu un consum mai redus. Diferențele au apărut doar când produsele au fost analizate pe categorii.

Alimente ultraprocesate asociate cu risc mai mic

Un consum mai mare de cereale integrale, fibre, produse lactate și calciu provenite din alimente ultraprocesate a fost asociat cu o incidență mai redusă a cancerului colorectal.

În schimb, consumul mai ridicat de carne din categoria alimentelor ultraprocesate a fost legat de o incidență mai mare a acestei forme de cancer.

Cercetătorii au analizat și ce s-ar întâmpla dacă o parte din alimentele ultraprocesate ar fi înlocuite cu produse minim procesate. Conform calculelor lor, înlocuirea a 10% din cantitatea de alimente ultraprocesate consumate (calculată în funcție de greutate) cu alimente minim procesate a fost asociată cu o incidență a cancerului colorectal cu 2% mai mică.

De ce nu toate alimentele ultraprocesate au aceleași efecte

Potrivit autorilor, simpla etichetare a unui aliment drept „ultraprocesat” nu este suficientă pentru a-i evalua efectele asupra sănătății. Un produs pe bază de cereale integrale și fibre poate avea caracteristici nutriționale complet diferite față de un produs din carne procesată, chiar dacă ambele intră în aceeași categorie.

Rezultatele confirmă recomandările alimentare existente pentru prevenirea cancerului colorectal, care încurajează consumul de cereale integrale, fibre, lactate și alimente bogate în calciu, dar recomandă limitarea cărnii procesate.

Erikka Loftfield, coordonatoarea studiului, a precizat că cercetarea nu a identificat o legătură generală între consumul total de alimente ultraprocesate și apariția cancerului colorectal la adulții americani mai în vârstă. Totuși, analiza pe grupe alimentare a arătat că un consum mai mare de cereale integrale și lactate, combinat cu un consum mai mic de carne, a fost asociat cu o incidență mai mică a bolii.

Limitele studiului

Deși cercetarea a inclus un număr foarte mare de participanți și o perioadă lungă de monitorizare, autorii atrag atenția asupra unor limitări. Majoritatea participanților au fost americani albi, de vârste mai înaintate, astfel încât rezultatele nu pot fi generalizate automat la persoane tinere sau la grupuri etnice și demografice diferite.

O altă limitare este faptul că obiceiurile alimentare au fost raportate o singură dată, la începutul studiului, fără a putea urmări modificările acestora în timp. În plus, varietatea și disponibilitatea alimentelor ultraprocesate au crescut considerabil în perioada analizată, ceea ce înseamnă că estimările inițiale ar putea să nu mai reflecte consumul real din anii următori.

Autorii subliniază că este vorba despre un studiu observațional, care nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate între anumite alimente și apariția sau prevenirea cancerului colorectal. Concluzia lor este că tipul de aliment consumat și caracteristicile sale nutriționale ar putea conta mai mult pentru riscul de cancer colorectal decât simpla încadrare în categoria produselor ultraprocesate.