Premieră medicală: cercetătorii au editat ADN-ul direct în corpul unui pacient cu boala Wilson

O tehnică nouă de editare genetică, numită „prime editing”, a fost testată pentru prima dată direct în corpul unui pacient, fără a mai fi nevoie ca celulele să fie extrase și modificate în laborator. Pacientul suferă de boala Wilson, o afecțiune ereditară care împiedică eliminarea eficientă a excesului de cupru din organism. Procedura, aflată în fază experimentală, urmărește corectarea mutației genetice responsabile de boală și ar putea, pe termen lung, reduce costurile și durata tratamentelor genetice. Eficiența și siguranța metodei trebuie însă confirmate prin studii clinice suplimentare.

Testul face parte din dezvoltarea tehnologiei „prime editing”, concepută să modifice ADN-ul cu mai multă precizie decât unele metode clasice de editare genetică bazate pe CRISPR-Cas9. Compania de biotehnologie Prime Medicine, cu sediul în Cambridge, Massachusetts, a realizat în această lună primul test pe un pacient diagnosticat cu boala Wilson.

Ce este boala Wilson

Boala Wilson este cauzată de mutații ale genei ATP7B, care conține instrucțiunile necesare pentru producerea unei proteine implicate în transportul cuprului și eliminarea excesului acestuia prin bilă. Când gena nu funcționează corect, cuprul se acumulează în organism, în special în ficat și sistemul nervos, provocând leziuni grave. Tratamentul experimental urmărește corectarea mutației genetice la nivelul celulelor ficatului, astfel încât organismul să își recapete capacitatea de a gestiona excesul de cupru.

Editarea genetică, realizată direct în organism

Principala noutate a acestui test constă în faptul că intervenția genetică se realizează „in vivo”, adică direct în corpul pacientului. În majoritatea terapiilor genetice dezvoltate până acum, celulele sunt recoltate din organism, modificate în laborator și apoi reintroduse pacientului – o abordare numită editare „ex vivo”.

Prin intervenția directă în organism, cercetătorii speră să reducă numărul etapelor necesare tratamentului, precum și costurile legate de recoltarea, procesarea și reintroducerea celulelor.

Tehnica „prime editing” folosește un sistem molecular conceput să modifice secvențe specifice de ADN fără a necesita, în forma sa tipică, tăierea ambelor catene ale moleculei de ADN. Acest lucru ar putea permite un control mai precis asupra corectării anumitor mutații genetice.

Cu toate acestea, precizia tehnicii nu elimină toate riscurile. Cercetătorii trebuie să evalueze în continuare posibilitatea apariției unor modificări genetice nedorite, a reacțiilor imunitare, precum și efectele pe termen lung ale tratamentului.

Beneficii potențiale, dar și riscuri

Editarea genetică realizată direct în organism ar putea face anumite terapii mai rapide și mai accesibile, pentru că nu ar mai fi necesară extragerea celulelor și modificarea lor individuală în laborator. În schimb, livrarea instrumentelor de editare către celulele vizate și controlul efectelor intervenției în organism rămân provocări importante.

Până în prezent, utilizarea clinică a acestor tehnologii este evaluată prin studii menite să stabilească atât siguranța, cât și eficiența tratamentelor. Rezultatele unui singur test pe un pacient nu sunt suficiente pentru a demonstra că o metodă poate trata în siguranță o boală sau că va fi eficientă pentru majoritatea persoanelor afectate.

Dacă viitoarele studii confirmă beneficiile și identifică modalități de control al riscurilor, editarea genetică direct în organism ar putea deveni o alternativă pentru tratarea unor afecțiuni ereditare care, în prezent, au opțiuni terapeutice limitate. Dezvoltarea acestor terapii se află însă într-o etapă experimentală, iar o eventuală autorizare pentru utilizare pe scară largă va depinde de rezultatele studiilor clinice și de evaluările autorităților de reglementare.