Semnele de alarmă ale cancerului de sân, dincolo de nodul: ce trebuie să vă trimită la medic

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femeile din România. Boala se poate dezvolta fără simptome, iar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. Modificările apărute la nivelul sânilor reprezintă un semnal important, dar nu înseamnă automat prezența unui cancer.

Cine este mai expus riscului

Cancerul mamar poate apărea la orice vârstă, inclusiv la femei fără factori de risc cunoscuți. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, printre factorii care influențează riscul se numără: sexul feminin (99% dintre cazuri apar la femei), istoricul familial de cancer de sân, anumite mutații genetice, obezitatea, consumul de alcool și de tutun, expunerea anterioară la radiații, vârsta primei menstruații și vârsta primei sarcini.

Totuși, aproximativ 80% dintre cazuri apar la femei care nu au niciun factor de risc specific, în afara sexului și a vârstei. Cele mai multe diagnostice se pun după vârsta de 50 de ani, iar peste jumătate dintre cazurile din Uniunea Europeană sunt înregistrate la femei între 45 și 69 de ani.

Date statistice

Conform OMS, în 2024 au fost diagnosticate la nivel mondial aproximativ 2,4 milioane de femei cu cancer de sân, iar 694.000 au murit din cauza bolii. Acest tip de cancer a fost cel mai frecvent la femei în 164 din 186 de țări analizate.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) estimează că 1 din 20 de femei la nivel mondial va fi diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieții. Dacă tendințele actuale continuă, până în 2050 ar putea exista anual 3,2 milioane de cazuri noi și 1,1 milioane de decese.

La nivelul Uniunii Europene, Sistemul European de Informații privind Cancerul (ECIS) estima pentru 2024 aproximativ 360.000 de cazuri noi la femei, adică 29% din totalul cancerelor diagnosticate la femei. Cancerul de sân ocupă locul al patrulea între cauzele de deces prin cancer în UE, cu 7,3% din totalul deceselor prin cancer, la ambele sexe.

În România, estimările GLOBOCAN 2024 (IARC) indică 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, cancerul de sân reprezentând 27% din cancerele diagnosticate la femei.

OMS și Uniunea Europeană recomandă screening organizat prin mamografie pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani, interval în care incidența este cea mai mare, investigația fiind indicată o dată la doi ani.

În România se implementează proiectul DARIA (Depistare Activă, Responsabilitate, Informație și Acces), prin care femeile de 50-69 de ani care îndeplinesc criteriile de vulnerabilitate vor avea acces gratuit la mamografie. Obiectivul este ca, până în 2029, cel puțin 119.000 de femei să beneficieze de această investigație.

În ciuda acestor măsuri, raportul European Cancer Screening Policy Index 2026 plasează România pe ultimul loc în Europa, cu un scor general de 11%. Rata de participare la screeningul pentru cancerul de sân este de doar 9%, potrivit datelor din anchete citate în raport.

Simptome care necesită investigații urgente

Screeningul se adresează femeilor fără simptome, deoarece o tumoare se poate dezvolta fără semne vizibile. Odată apărute simptomele, prezentarea la medic devine o urgență.

Cel mai frecvent simptom este apariția unui nodul sau a unei mase noi la nivelul sânului, deși majoritatea nodulilor nu sunt canceroși. Potrivit Societății Americane de Cancer, o masă fixă, dură, nedureroasă, cu margini neregulate, este mai probabil să fie canceroasă, dar cancerul se poate manifesta și printr-o masă moale, rotundă, sensibilă sau dureroasă.

Alte semne posibile menționate de aceeași sursă includ:

• umflarea întregului sân sau a unei părți a acestuia, chiar și fără prezența unui nodul palpabil;
• gropițe în piele la nivelul sânului, uneori cu aspect de coajă de portocală;
• piele roșie, uscată, descuamată sau îngroșată la nivelul mamelonului sau sânului;
• durere la nivelul sânilor sau mameloanelor;
• retracția mamelonului (întoarcerea spre interior);
• secreții mamelonare, altele decât laptele matern;
• ganglioni limfatici umflați sub braț sau lângă claviculă, care pot apărea ca semn al răspândirii bolii chiar înainte ca tumora inițială să poată fi simțită.

Modificări care nu sunt neapărat cancer

Modificările sânilor pot avea și cauze benigne (necanceroase), inclusiv noduli, durere sau secreții mamelonare. Pentru a diferenția o afecțiune gravă de una mai ușor de tratat, sunt necesare investigații medicale.

Modificările hormonale pot influența sânii pe parcursul vieții. Înainte de menopauză, dimensiunea și forma sânilor se pot schimba de-a lungul ciclului menstrual, iar sarcina poate produce, de asemenea, modificări. Administrarea de medicamente hormonale, precum anticoncepționalele sau terapia de substituție hormonală, poate afecta la rândul ei țesutul mamar.

Majoritatea durerilor de sân nu sunt cauzate de cancer, cea mai frecventă cauză fiind legată de fluctuațiile hormonale. Sensibilitatea și durerea pot apărea din cauza sarcinii, alăptării, sutienelor nepotrivite, leziunilor sau traumatismelor, infecțiilor mamare (mastită) sau altor afecțiuni benigne.

Specialiștii recomandă pacientelor să țină evidența momentelor în care apar durerile, pentru a identifica un eventual tipar (ciclic sau non-ciclic) care să ajute echipa medicală în stabilirea cauzei.

Deși durerea nu este de obicei un semn al majorității cancerelor de sân, există situații în care o tumoare se manifestă prin durere în jurul unei mase, în altă zonă a sânului sau la axilă. În aceste cazuri, durerea este de regulă însoțită de alte simptome și este constantă, durând mai mult de câteva săptămâni, descrisă ca senzație de strângere, arsură, furnicături sau înțepătură într-o zonă anume.

Societatea Americană de Cancer menționează și un tip rar, numit cancer mamar inflamator, care provoacă frecvent durere, umflături și fermitate cu dezvoltare rapidă, precum și modificări ale pielii care devine roșie și cu aspect de coajă de portocală.

Recomandări pentru femei

Este important ca femeile să-și cunoască propriul risc de cancer de sân, inclusiv existența unor antecedente familiale, situație în care pot fi recomandate investigații la intervale mai scurte sau începute mai devreme în viață.

Screeningul regulat rămâne esențial: pentru femeile între 50 și 69 de ani se recomandă mamografie la fiecare doi ani, chiar în absența oricărui semnal de alarmă.

De asemenea, se recomandă ca femeile să-și cunoască bine corpul și aspectul obișnuit al sânilor, pentru a putea observa rapid orice modificare și a o aduce în atenția unui medic.