Healthcare Unions Call for Negotiations on the New Pay Act, with "No Losses" for Employees

Federația „Solidaritatea Sanitară” i-a solicitat luni ministrului Muncii, Florin Manole, demararea negocierilor pentru noua Lege a salarizării și stabilirea unui calendar clar al discuțiilor. Sindicatul cere o lege care să nu diminueze veniturile angajaților din sănătate, un nou contract colectiv la nivel de sector, precum și reguli mai clare privind transparența și egalitatea salarială.

Documentul trimis Ministerului Muncii abordează mai multe subiecte legate de salarizare și relațiile de muncă din sistemul public de sănătate, dar și propuneri privind dialogul social. La întâlnirea de la minister au fost discutate atât viitoarea lege a salarizării și calendarul negocierilor, cât și situația Contractului colectiv de muncă la nivel de sector.

„Având în vedere complexitatea și urgența subiectelor, vă solicităm organizarea unei întâlniri între conducerea Ministerului Muncii și reprezentanții Federației «Solidaritatea Sanitară» pentru abordarea detaliată a acestei agende”, se arată în solicitare.

O lege „fără pierderi” și un nou contract colectiv

Una dintre priorități este negocierea unui nou contract colectiv la nivelul sectorului Sănătate, după ce documentul anterior a expirat pe 12 septembrie 2026.

În privința noii Legi a salarizării, sindicatele cer ca proiectul să garanteze că niciun angajat nu va pierde bani, să asigure o creștere reală a veniturilor și să stabilească reguli clare pentru calcularea tuturor componentelor salariale, însoțite de o sursă de finanțare demonstrată.

Pentru pregătirea mandatului de negociere, pe 23 octombrie a avut loc la Bistrița conferința națională „Salarizarea în sănătate: de la inechități și amânări la soluții”, ale cărei concluzii s-au bazat pe un program de cercetare privind respectarea drepturilor angajaților din sistemul sanitar.

Potrivit analizei citate de organizație, proiectul de lege din luna august ar fi putut determina scăderea veniturilor pentru aproximativ 5% dintre angajați, în scenariul de risc maxim. În plus, 92% dintre salariați ar fi pierdut, cel puțin pentru moment, o creștere reală a veniturilor care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

„Fără îndoială că ceea ce urmează trebuie construit ca o lege fără pierderi, cu creștere reală de venit salarial, reguli clare de stabilire a componentelor venitului salarial și finanțare demonstrată”, se arată în document.

Printre solicitări se numără și transpunerea Directivei europene privind transparența salarială, precum și consolidarea aplicării principiului remunerării egale a femeilor și bărbaților. Un pachet de amendamente la proiectul de lege a fost trimis Ministerului Muncii încă din luna mai, vizând transpunerea fidelă a directivei, evaluarea corectă a muncii - inclusiv a activităților de îngrijire -, implicarea efectivă a sindicatelor și reguli clare de negociere.

De ce se opun sindicaliștii separării transportului sanitar

O altă temă vizează intenția Ministerului Muncii de a înființa un sector distinct de negociere colectivă, denumit „Servicii de transport pacienți”, prevăzută într-un proiect de ordin publicat în transparență decizională pe 7 octombrie.

Reprezentanții salariaților consideră că separarea serviciilor de ambulanță și transport sanitar de sectorul Sănătate ar putea fragmenta drepturile angajaților, genera diferențe de tratament și reduce numărul celor acoperiți de contracte colective. „Considerăm că separarea acestui serviciu de sectorul de negociere colectivă «Sănătate» riscă să fragmenteze drepturile salariaților din serviciile de ambulanță și transport sanitar și să creeze discrepanțe majore de tratament”, se precizează în document.

Printre propuneri se numără și reintroducerea Contractului colectiv de muncă unic la nivel național, care să garanteze un nivel minim de drepturi pentru angajații din toate domeniile economice și publice.

Sindicatele cer și înființarea Comitetului Sectorial Sănătate, un organism paritar care să actualizeze standardele ocupaționale și să coreleze competențele profesionale cu nevoile reale ale sistemului sanitar, activitate ce ar putea fi finanțată din fonduri europene nerambursabile destinate comitetelor sectoriale.

Documentul propune, de asemenea, crearea unei comisii care să analizeze efectele inteligenței artificiale asupra profesiilor medicale, pentru a adapta programele de formare profesională și măsurile de protecție a muncii la schimbările tehnologice.

În plus, se solicită elaborarea unor indicatori naționali care să evalueze atât existența cadrului formal de negociere, cât și eficiența dialogului dintre Guvern, patronate și reprezentanții angajaților. „Solicităm Ministerului Muncii asigurarea continuității și predictibilității liniilor de finanțare din fonduri europene nerambursabile destinate consolidării capacității partenerilor sociali și dezvoltării dialogului social în România”, se mai arată în document.