Losing a loved one increases the risk of heart attack 21 times in the first 24 hours

Pierderea unei persoane apropiate poate fi urmată de o creștere bruscă a riscului de infarct miocardic. Efectul este cel mai puternic în prima zi după deces, iar persoanele care au deja probleme cardiovasculare par să fie mai expuse.

Medicul specialist cardiolog Alexandru Covaciu, specializat în cardiologie intervențională, explică faptul că, în primele 24 de ore de la un șoc emoțional precum moartea unei persoane dragi, riscul de infarct poate fi de peste 20 de ori mai mare decât în mod normal.

„Inima simte doliul la propriu în anumite situații. Când trecem printr-un șoc emoțional, corpul eliberează adrenalină și cortizol. Tensiunea crește, pulsul crește, iar sângele devine mai «vâscos», adică se coagulează mai ușor. La o inimă sănătoasă poate trece fără consecințe dramatice. La o inimă care are deja plăci de aterom pe artere, poate fi picătura care umple paharul”, a declarat medicul, pe contul său de pe o rețea de socializare.

Ce arată studiul citat de medic

Covaciu face trimitere la un studiu realizat pe aproape 2.000 de pacienți, care a constatat că, în primele 24 de ore după pierderea unei persoane dragi, riscul de infarct era de aproximativ 21 de ori mai mare decât în mod obișnuit. Ulterior, riscul scădea treptat, dar rămânea crescut în zilele și săptămânile următoare.

Este vorba despre un studiu publicat în revista medicală Circulation în 2012, realizat de Elizabeth Mostofsky și colaboratorii săi, care a urmărit dacă stresul emoțional intens provocat de o pierdere poate declanșa un eveniment cardiovascular acut.

Cercetătorii au analizat datele a 1.985 de persoane spitalizate pentru infarct miocardic. Dintre acestea, 270 (13,6%) pierduseră o persoană importantă din viața lor în cele șase luni anterioare infarctului, iar în 19 cazuri decesul avusese loc chiar în cele 24 de ore dinaintea apariției simptomelor de infarct.

Principala concluzie a studiului a fost că rata de apariție a infarctului a fost estimată ca fiind de 21,1 ori mai mare în primele 24 de ore după pierderea unei persoane dragi, comparativ cu nivelul de referință folosit în analiză. Riscul a scăzut apoi progresiv în zilele următoare.

Cercetătorii subliniază că este vorba despre un risc relativ, nu despre probabilitatea ca orice persoană aflată în doliu să sufere neapărat un infarct. Riscul absolut a rămas mult mai mic, dar rezultatele arată că există o perioadă de vulnerabilitate care nu ar trebui ignorată.

Riscul este mai mare la persoanele cu boli cardiovasculare

Stresul emoțional intens poate provoca reacții fiziologice puternice: organismul eliberează adrenalină, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială pot crește. Aceste schimbări pot suprasolicita sistemul cardiovascular. În plus, stresul sever poate influența coagularea sângelui și funcționarea vaselor de sânge, iar la persoanele care au deja factori de risc sau boli cardiovasculare, aceste modificări pot contribui la declanșarea unui eveniment acut.

Doliul poate afecta și comportamentele zilnice: somnul devine insuficient, alimentația se schimbă, iar unele persoane pot uita să își ia medicamentele sau pot neglija simptomele fizice, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra organismului.

Studiul susține ipoteza că șocul emoțional poate acționa ca factor declanșator la persoanele vulnerabile, dar nu demonstrează că stresul emoțional este singura cauză a infarctului apărut după un deces.

Cercetătorii au estimat și riscul absolut suplimentar de infarct în săptămâna de după pierdere, în funcție de riscul cardiovascular pe termen lung al persoanei:

• pentru persoanele cu un risc de 5% de infarct în următorii 10 ani, estimarea a fost de un infarct suplimentar la 1.394 de persoane expuse unei astfel de pierderi;
• pentru cele cu un risc cardiovascular de 20% pe 10 ani, estimarea a fost de un infarct suplimentar la 320 de persoane.

Aceste estimări sugerează că impactul potențial al doliului poate fi mai important la persoanele care au deja un risc cardiovascular ridicat. De aceea, sprijinul familiei și al celor apropiați poate avea un rol important în perioada imediat următoare unei pierderi — ajutorul pentru menținerea tratamentului, alimentația regulată, odihna și solicitarea asistenței medicale atunci când apar simptome îngrijorătoare pot conta mult.

Sindromul „inimii frânte”

Potrivit medicului Covaciu, forma extremă a acestui fenomen se numește sindromul Takotsubo, cunoscut și ca „sindromul inimii frânte”. Simptomele seamănă cu cele ale unui infarct, însă atunci când se face coronarografia, arterele nu sunt blocate.

„Mușchiul inimii este pur și simplu «copleșit» de valul de hormoni de stres și nu mai pompează normal. Aproximativ 9 din 10 cazuri apar la femei, mai ales după menopauză. De cele mai multe ori inima își revine în câteva săptămâni”, a explicat medicul.

„Durerea în piept nu e «de la supărare» până nu o verifică un medic”

În perioadele de suferință intensă, simptomele fizice pot fi confundate cu reacții firești la stres. Totuși, presiunea sau durerea în piept, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața, amețeala sau durerea care se extinde spre brațe, spate, gât sau mandibulă pot indica o urgență medicală.

„Dacă treci printr-un doliu sau printr-o perioadă grea, sau dacă cineva drag trece prin asta, câteva lucruri contează enorm. Nu-ți abandona tratamentul: pastilele de tensiune, statina sau anticoagulantul se uită ușor exact în zilele în care contează cel mai mult. Nu rămâne singur: prezența celor apropiați nu e doar o consolare, e și protecție. Și durerea în piept nu e «de la supărare» până nu o verifică un medic. Dacă e intensă, durează mai mult de câteva minute sau vine cu lipsă de aer, transpirații ori amețeală, sună la 112. Durerea sufletească nu e o slăbiciune. Dar merită tratată cu aceeași seriozitate ca orice altă suferință a inimii”, a atras atenția medicul Alexandru Covaciu.