Migraine: how to recognise it and how it differs from an ordinary headache

Migrena este o afecțiune neurologică frecventă, ale cărei manifestări pot perturba activitățile zilnice. Durerea pulsatilă, însoțită adesea de greață și sensibilitate la lumină sau zgomote, apare în episoade recurente care pot afecta semnificativ calitatea vieții. Dr. Silviana Berci, medic specialist neurolog, a explicat pentru Digi24.ro cum poate fi recunoscută migrena, ce factori o declanșează și cum se stabilește diagnosticul.

Ce este migrena

Potrivit specialistului, migrena depășește manifestările unei simple dureri de cap și nu este întotdeauna diagnosticată corect de la prima consultație. Durerea este, de regulă, unilaterală și pulsatilă, descrisă adesea ca o senzație intensă de zvâcnire, care se poate agrava la efort fizic sau în timpul activităților obișnuite.

Principalele simptome

Migrena poate fi însoțită de greață, uneori vărsături, și de o sensibilitate accentuată la lumină și zgomote. În unele cazuri, chiar și mirosurile devin greu de tolerat, amplificând disconfortul din timpul crizei. Fără un tratament eficient, un episod poate dura între 4 și 72 de ore, iar afecțiunea se manifestă de obicei prin crize recurente, cu simptome și intensitate variabile de la o persoană la alta.

Migrena versus durerea de cap obișnuită

Una dintre cele mai frecvente confuzii este cea dintre migrenă și cefaleea de tensiune (durerea de cap asociată stresului). Spre deosebire de migrenă, cefaleea de tensiune se manifestă printr-o senzație de presiune sau strângere în jurul capului, descrisă uneori de pacienți ca o „cordeluță” sau o „menghină” care apasă tâmplele și fruntea. Durerea este, de regulă, mai puțin pulsatilă și nu se agravează neapărat la efort fizic, iar greața și sensibilitatea la lumină și zgomote sunt mai rar întâlnite decât în migrenă. Cefaleea de tensiune apare frecvent în perioade de stres, oboseală sau suprasolicitare și poate varia ca durată și intensitate.

Factorii care pot declanșa migrenele

Printre cei mai frecvenți factori declanșatori se numără somnul insuficient, mesele neregulate, deshidratarea și stresul. Crizele pot fi asociate și cu consumul anumitor alimente sau băuturi, precum alcoolul sau ciocolata. La femei, fluctuațiile hormonale pot juca un rol important, în special în perioada premenstruală și în timpul menstruației.

Rolul schimbării anotimpului

Trecerea de la un anotimp la altul poate favoriza apariția episoadelor la persoanele predispuse. Nu anotimpul în sine este responsabil, ci schimbările care îl însoțesc: variațiile de temperatură și presiune atmosferică, modificările expunerii la lumină sau dereglarea programului de somn. Alergiile sezoniere și schimbările rutinei zilnice pot contribui, de asemenea, la declanșarea crizelor. Sensibilitatea diferă de la o persoană la alta.

Cum se stabilește diagnosticul

Diagnosticul se bazează, în principal, pe discuția dintre pacient și medic, pornind de la simptomele descrise și istoricul episoadelor. Nu există o analiză specifică prin care migrena să fie confirmată, evaluarea bazându-se pe criterii clinice. Medicul urmărește frecvența și durata crizelor, caracteristicile durerii și localizarea acesteia.

Pentru migrena fără aură, criteriile de diagnostic includ, în general, cel puțin cinci atacuri, cu o durată de 4 până la 72 de ore, în absența unui tratament eficient. Sunt evaluate caracterul pulsatil, intensitatea durerii și modul în care aceasta este influențată de activitatea fizică, precum și simptomele asociate - greață, vărsături, sensibilitate la lumină sau zgomote.

Medicul poate recomanda ținerea unui jurnal al migrenelor, în care pacientul notează momentul apariției durerii, durata episodului și manifestările asociate - informații utile pentru identificarea tiparelor. Intensitatea durerii poate fi apreciată și cu ajutorul unei scale de la 1 la 10.

Migrena cu aură și fără aură

Un aspect important este diferențierea dintre migrena cu aură și cea fără aură. Aura presupune manifestări neurologice temporare, cel mai frecvent vizuale, care apar de obicei înaintea durerii de cap, dar se pot manifesta și în timpul episodului. Migrena fără aură nu este precedată de aceste manifestări.

În funcție de simptome și de examinarea clinică, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a exclude alte cauze ale durerii de cap, precum rezonanța magnetică nucleară (RMN) cerebrală. Pot fi indicate și analize de sânge - hemoleucogramă, determinarea fierului, măsurarea glicemiei sau evaluarea funcției tiroidei - dacă există motive clinice pentru acestea.

Tratamentul preventiv și opțiunile terapeutice

Tratamentul migrenei este individualizat, în funcție de frecvența și intensitatea crizelor și de impactul lor asupra vieții de zi cu zi. Pentru episoadele rare, medicul poate recomanda medicamente care să amelioreze durerea în timpul atacului, inclusiv antiinflamatoare, adaptate particularităților fiecărui pacient.

Când crizele sunt frecvente sau afectează semnificativ activitățile zilnice, poate fi indicat un tratament preventiv, menit să reducă numărul și intensitatea episoadelor. Identificarea și evitarea, pe cât posibil, a factorilor declanșatori completează măsurile de gestionare a afecțiunii.

Durata terapiei preventive și eventualele modificări sunt stabilite de medic în funcție de evoluția pacientului. Potrivit specialistului, după aproximativ șase luni de tratament eficient, dacă episoadele s-au remis sau s-au redus semnificativ, poate fi luată în considerare ajustarea treptată a medicației.

Pentru pacienții care nu răspund suficient la tratamentele convenționale, există și alte opțiuni, inclusiv terapii injectabile pe bază de anticorpi monoclonali, administrate subcutanat. Alegerea acestora depinde de forma migrenei, de istoricul terapeutic și de indicațiile medicale.

Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schemă de tratament trebuie stabilită de o persoană autorizată.