Masa în companie, mai bună pentru glicemie decât masa singur, arată un studiu

Nu contează doar ce punem în farfurie, ci și cu cine ne așezăm la masă. Un studiu publicat în revista Science Advances, citat de Science Alert, arată că organismul reacționează diferit la aceeași mâncare, în funcție de contextul social în care este consumată.

Cercetătorii au urmărit 108 participanți cărora li s-a dat să mănânce puțin peste 100 de grame de pâine din făină albă de grâu, în două situații: o dată singuri, o dată în compania unei persoane apropiate. Timp de două ore după masă, au monitorizat reacția organismului la carbohidrați.

Rezultatul: atunci când participanții au mâncat alături de cineva drag, nivelul glicemiei a crescut mai puțin și a revenit mai rapid la valorile normale, comparativ cu momentele în care au mâncat singuri.

Autorii studiului numesc acest fenomen „fiziologie socială” - ideea că relațiile și interacțiunile dintre oameni pot influența direct procese biologice din organism. „Reglarea glicemiei nu ține doar de ceea ce mâncăm, ci și de persoanele cu care mâncăm. Relațiile noastre joacă un rol biologic activ în bunăstarea noastră fizică”, a explicat Shir Atzil, cercetătoare la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Ce se întâmplă în lipsa companiei

Potrivit lui Atzil, ideea clasică potrivit căreia corpul este un sistem izolat, care se autoreglează complet independent, nu mai este susținută de datele actuale. „Descoperirile noastre arată că fiziologia umană este, în esență, socială”, a spus ea, adăugând că apropierea de o persoană dragă poate reduce efortul pe care organismul trebuie să-l depună pentru a se autoregla, aducând astfel un beneficiu metabolic.

Studii realizate pe animale sociale - muște de fructe, rozătoare, porci, maimuțe - au legat izolarea de modificări fiziologice: sistem imunitar afectat, răspuns la stres mai intens și, în unele cazuri, durată de viață mai scurtă. La oameni, cercetătorii au observat o asociere între singurătate și un control mai slab al glicemiei, precum și un risc crescut de diabet de tip 2. Din motive etice, oamenii de știință nu pot reproduce experimental perioade lungi de izolare la oameni, așa că urmăresc diferențele fiziologice dintre momentele în care aceeași persoană este singură sau însoțită.

Efecte și asupra temperaturii corporale și a stresului

Într-un alt experiment, cu 116 participanți, cercetătorii au testat reacția organismului la expunerea la frig. Când participanții aveau alături un partener, reglarea temperaturii corporale era mai eficientă, efectul fiind mai puternic atunci când cele două persoane se atingeau. Beneficii s-au observat însă și fără contact fizic direct, doar prin simpla prezență a celuilalt.

Un alt set de experimente, cu 115 adulți și 56 de perechi mamă-sugar, a vizat răspunsul la stres. Participanții au fost supuși unui test de stres, iar cercetătorii au urmărit reacțiile fiziologice, inclusiv transpirația. Prezența unei alte persoane a dus la o excitație fiziologică mai redusă, iar revenirea la normal a fost mai rapidă, chiar și fără atingere fizică.

Ce arată aceste rezultate pe termen lung

Cercetătorii precizează că nu este încă stabilit în ce măsură aceste efecte imediate se transformă în beneficii de sănătate pe termen lung. Studiile populaționale arată însă, în mod constant, o legătură între relațiile sociale puternice și o stare de bine mai ridicată, o sănătate mai bună și o speranță de viață mai mare.

În schimb, izolarea socială a fost asociată cu o incidență mai mare a problemelor metabolice și cardiovasculare, vindecare mai lentă a rănilor, somn de calitate mai slabă și un risc de mortalitate mai ridicat. Cercetătorii atrag atenția că aceste asocieri nu demonstrează că singurătatea ar fi singura cauză - sănătatea este influențată de mulți factori, printre care stilul de viață, condițiile economice și accesul la servicii medicale.

Una dintre cele mai cunoscute cercetări pe termen lung despre fericire, Harvard Study of Adult Development, derulată de aproape opt decenii, a ajuns la o concluzie similară: relațiile apropiate sunt strâns legate de sănătate și starea de bine pe parcursul întregii vieți. Noul studiu adaugă un element: arată că influența relațiilor sociale nu se vede doar în comportament sau stare psihică, ci poate fi măsurată și la nivel fiziologic, inclusiv în modul în care organismul reacționează la o masă obișnuită.